6 filme pentru o înțelegere mai bună a războiului din Ucraina

În perioada aceasta, în care suntem asaltați de informații despre război din toate direcțiile, avem nevoie de puțină claritate. O privire de ansamblu ne-ar ajuta foarte mult, dar este greu să o obținem. Tot ce vedem și ce auzim trecem prin propriile filtre și decidem apoi dacă să credem sau nu.

Dar dacă filtrele acestea ar putea fi mai de încredere? Dacă am știi mai multe despre contextul acesta? Cinefil fiind, găsesc în filme nu doar un refugiu, dar și o resursă de claritate, atunci când lumea e neclară. Astfel, am strâns șase filme care ar putea să vă facă să înțelegeți mai bine lumea, așa cum nu se arată ea în perioada aceasta.

Donbass – 2018

Este un film regizat de ucraineanul Sergey Loznitsa despre era post-adevăr, așa cum o numește el, în contextul conflictului din zona Donbass a Ucrainei din 2013-2014. Republica Populară Donetsk, susținută de trupe rusești pe o parte și ucraineni pe cealaltă parte, potretizați cu răceală dar nu lipsit de empatie. 

Filmul e structurat în 13 segmente, fiecare din ele mai bun ca precedentul și fiecare mai relevant pentru a înțelege oamenii de acolo.

Wag the Dog este un film despre manipulare. Chiar dacă este un film american, cu actor mega cunoscuți, filmul este o satiră asupra lumii în era pre-social media, în care manipularea prin tv, radio, presă scrisă, muzică erau la ordinea zilei, mai ales în situații de criză. Regizorul Barry Levinson spune povestea mușamalizării unui scandal sexual prezidențial, în ajunul alegerilor. Protagoniștii sunt un producător de film, jucat de Dustin Hoffman și un consilier politic jucat de Robert DeNiro cu barbă. Chestia e că filmul acesta ne poate deschide ochii apropos de cât de politizată este presa în toată lumea și cât de manipulabilă este lumea.

Maidan – este un documentar realizat de Sergey Loznitsa în 2014, despre conflictele din piața centrală a Kievului din 2014, cum s-au născut, cum au escaladat și cum au afectat oamenii. E o radiografie importantă a zonei, un film ce poate fi văzut atât ca studiu sociologic, cât și ca produs artistic de sine-stătător. Cred că acesta, din toate filmele din lista mea de astăzi, e cel mai important de văzut, fiind cel mai veridic dintre toate. 

Quo vadis, Aida? regizat de bosniaca Jasmila Zbanic. Filmul spune povestea Aidei, o translatoare pentru ONU dintr-un oraș mic din Bosnia și Herzegovina, care e martoră la masacrul din srebrenica, comis de trupele armatei Sârbilor Bosniaci. Filmul este construit într-o continuă creștere a tensiunii, te ține din ce în ce mai aproape de marginea scaunului. De fapt, cred că, din toate filmele din lista aceasta, Qua Vadis, Aida? este preferatul meu și cel asupra căruia aș insista să îl căutați și să îl vedeți.

Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb. Filmul lui Stanley Kubrick din 1964 vorbește despre multe lucruri, dar, printre ele, despre comunicarea între oameni și despre violența care mocnește în toți. Are nevoie doar de apăsarea unui buton. Și nu tot timpul oamenii care au acces la butonul acela sunt bine intenționați. Filmul este, de fapt, o comedie, care, din momentul în care se va termina, nu ți va mai părea amuzantă. Sigur știți genul de filme la care mă refer.

The Death of Stalin este o comedie neagră despre – evident – moartea lui Stalin și jocurile de putere în URSS de atunci. Faptul că personaje reale din istoria URSS-ului sunt interpretate de actori americani și că vorbesc în engleză e supărător la început, dar, din momentul în care accepți convenția, îți dai seama că filmul chiar e bun. E relevant pentru lista mea pentru a înțelege pasele puterii din URSS, procedee care au fost lăsate moștenire până în zilele noastre.

Cel mai interesant clip pe care ai putea să îl vezi în momentul acesta este mai jos: