Alimentele sănătoase fac bine! Este percepția generală asupra unei liste destul de lungi de produse, uşor de găsit pe fel şi fel de site-uri, în reviste, cărți ori pe la seminarii de nutriție. Ai putea crede că dacă mănânci ce ai primit la predică vei fi sănătos tun, fără eforturi suplimentare. Dar lucrurile nu stau asa. Chiar deloc.

Un exemplu elocvent este apa, pe care sper că o consumi în cantități adaptate efortului depus. Însă, dacă bei prea multă, într-un interval scurt, îți poate face rău. Îmi aduc aminte și acum de o știre destul de veche – din altă țară, nici nu mai contează care – despre un student care a murit după ce a câștigat un concurs de băut apă.  “Evaporase” de câteva ori mai mult decât ar fi normal pentru orice om, indiferent de ce face el într-o zi. E drept, sunt cazuri rare, mai degrabă deshidratarea e periculoasă, dar totuși… grijă sporită!

Reține apoi un alt secret. Contează enorm cantitatea şi modul de preparare. Bananele, de exemplu, pot fi sănătoase dacă mănânci una sau două, ocazional. Însă trec în latura opusă, dacă te apuci şi le prăjeşti, cum se practică la unele restaurante. Sigur, una, fie ea şi prăjită, nu te va omorî şi nici îngrăşa peste noapte. Dar nu te poţi păcăli că ai mâncat ceva sănătos, nu?

Lapte și lactate

În general, laptele și lactatele sunt sănătoase. Șii că îți fac bine dacă nu suferi de intoleranță la lactoză sau nu ai vreo alergie la acestea. Însă trebuie să le consumi cu măsură și să ştii ce să alegi. Apropo, la adulți, fermentat, nu dulce, de fiecare dată, da? Laptele conține minerale precum magneziu, calciu și potasiu. Organismul le poate absorbi, însă, doar până la un anumit prag. Anumite lactate ajung să te îngrașe dacă le consumi în exces. Cum ar fi cașcavalul. Untul în sine nu este neapărat un pericol. Dar şi aici intervine problema cantităţii şi a modului în care este folosit. Una e să pui un vârf de unt pe o felie de pâine, alta e să devorezi sfertul de pachet. Atenţie şi când îl folosiţi la prăjeli. Și, în general, la nuanţe şi la măsură!

Consumul exagerat de lactate poate produce dezechilibru în organism. Fierul, spre exemplu, poate suferi. Să nu te mire că îţi ies analizele cu probleme, dacă tu razi un litru de lapte de dimineața până seara. Până și brânza poate să îți facă rău în exces. Dar… cred că este mai probabil să te saturi de mâncat înainte să-ți faci rău fizic.

Iaurtul reprezintă o altă capcană, orchestrată în general de producători. Un iaurt în sine este o alegere sănătoasă. Beneficiile dispar dacă iei de la raft variantele cu fructe sau ciocolată. E suficient să te uiţi pe ambalaj să vezi cât zahăr consumi. Amețitor de mult! Dacă vrei neapărat iaurt cu fructe, cumpără unul simplu și adaugă-le tu!

Atenție și la granola, un produs din ovăz, îndulcit cu miere, zahăr și chiar îndulcitori artificiali, plasat pe raioanele cu produse sănătoase sau dietetice din supermarket-uri.  Dacă îl pui în lapte sau în iaurt în cantități foarte mici, nu este problematic. Dar nu poți să îl pui în cantități ”industriale” și să ai pretenția să slăbești ori să îți ții glicemia sub control, după ce ai consumat atât de mult zahăr mascat într-un produs sănătos. Ceea ce ne duce la următorul capitol.

Alimentele ”fără grăsimi”, ”fără zahăr” sau ”fără gluten”.


De obicei, atunci când este elaborat un produs alimentar, cei care îl produc și vor să-l vândă cât mai multor oameni se gândesc și la marketing. Care sunt punctele forte ale produsului? 
De multe ori, există încă de la început ideea dobândirii unui produs vandabil și, mai ales, “marketabil”. Care dă bine în reclame, adică.

Să luăm exemplul produselor fără grăsimi. Margarina, bunăoară.  Ani la rând, a fost alternativa sănătoasă în relaţia cu untul. Însă margarina conține grăsimi trans și uleiuri vegetale procesate. Ambele categorii îți fac rău, iar un studiu la scară largă a arătat că înlocuirea untului cu margarina duce la creșterea riscului de atac de cord.

Produsele fără zahăr și cele fără gluten pot fi dăunătoare din aceleași motive. Pentru a le face gustoase –  a se citi a-ți păcăli simțurile – producătorii apelează la diferite tertipuri. Aparent, produsele care nu conțin zahăr sunt pline de îndulcitori și arome artificiale. Obțin astfel niște bombe calorice extrem de dăunătoare, în ciuda Evangheliei propovăduite pe etichete.

Produsele ”fără gluten” au apărut de pe urma modei pornite din SUA, prin care mulți oameni deveneau ”gluten free”. Terminaseră restul de opțiuni, pesemne… Adică ei nu mai consumau nici un produs cu gluten. Când ai cerere, apare și oferta, așa că producătorii s-au reorientat și au punctat rapid. Sincer, dacă nu suferi de boala celiacă, adică cea care te face intolerant la gluten, nu ai de ce să consumi produse fără această proteină. De ce? Foarte simplu.

Pentru a o înlocui, unii producători au apelat la amidon provenit din cartofi sau din alte legume. Tehnic, produsul nu conține gluten, nimic de comentat. Însă îți va ridica nivelul insulinei peste normele acceptabile, deoarece respectivul amidon este rafinat industrial și este prezent în acel produs doar de dragul aceleiași etichete. Bineînțeles, alimentele care nu conțin gluten în mod natural nu îți fac rău, dar asta doar dacă le pregătești într-o manieră sănătoasă.

Produsele vegetale care înlocuiesc carnea și cele  ”de post”


La fel ca în cazul industriilor construite pe spinarea celor care cumpără produse ”fără grăsimi”, ”fără zahăr” și mai nou ”fără gluten”, există o categorie de produse vegetale gândite atât pentru oamenii care nu consumă carne, în special din motive etice, dar și pentru cei care țin post. Sau vor să renunțe la carne pentru un stil de viață mai sănătos. Ei bine, produsele marcate ”de post” din supermarket vin cu diferite adaosuri și anumiți înlocuitori care ajung să te încurce la regim și să îți afecteze sănătatea.

Un burger vegetal, de exemplu, este făcut din orez, fasole și alte asemenea, însă are nevoie de mai multe uleiuri vegetale ca să poată fi transformat într-o chiftea care să fie apoi prăjită sau pusă pe grătar. Același lucru se aplică și pentru chiftelele vegetale. Oricum, nu mai sunt sănătoase din momentul în care le-ai prăjit, dar tehnic nu ai ieșit din post. Felicitări, ai ținut post, dar te-ai îngrășat și ai consumat uleiuri vegetale și produse prăjite, care nu îți fac bine la inimă și nici la siluetă!

În general, produsele care încearcă să înlocuiască un tip de carne sau un produs din carne nu sunt cea mai sănătoasă alegere. Dacă nu ai o problemă medicală, mai bine mănânci carne în loc de chiftele vegetale, salam de soia, sau orice altă invenție care pretinde că are un gust similar. Nu te lăsat păcălit! Gustul respectiv este obținut prin diverse substanțe chimice care îți fentează papilele gustative și te mint că ai mâncat sănătos. Vânzătorul este fericit, producătorul fericit și tu ajungi gras și cu probleme cardiace.

Cipsurile coapte, în loc să fie prăjite, se încadrează cu brio la categoria ”minciuni la raft”. Multe alimente își pierd din proprietățile benefice odată ce sunt preparate, iar coacerea industrială nu se compară oricum cu ce faci tu acasă. Raționamentul se aplică la orice produs procesat care provine din legume și a trecut prin diverite aparate ca să ajungă într-o pungă de chipsuri. Da, chiar și cele ”eco”, ”bio”, ”coapte”, ”fără grăsimi” și ”fără ulei”.

Morala acestui material: am zis-o de la început. Nu tot ce pare sănătos îți face bine! Iar dacă scrie pe ambalaj câ vei trosni de sănătate pentru că nu vei mai mânca, din acel moment, un anumit ingredient, stai departe. Ești pe cale să consumi cel mult o porție nesănătoasă de marketing. Junk.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *