Inflația îți fură banii – patru moduri ca să-ți aperi agoniseala

“Prețurile de consum au crescut cu 1.8% în luna septembrie 2017 comparativ cu luna septembrie 2016” – așa sună anunțul sec făcut de Banca Națională a României pe la jumătatea lui octombrie 2017. Tot atunci, BNR anticipa că rata anuală a inflației va ajunge la 1.9% înaintea sărbătorilor de iarnă, în timp ce pentru anul următor prognoza o creștere medie a prețurilor de 3.2%.

Creșterea inflației și previziunile pesimiste pentru 2018 care o însoțesc sunt determinate de mai mulți factori. Cei mai importanți sunt salariile mărite – în special pentru bugetari – și creșterea consumului, fenomen care a generat de altfel și o mare parte din avântul economic actual. Așa discutabil cum este el.

La acești doi factori se adăugă și alte evenimente care vor contribui la menținerea și chiar la intensificarea ratei de creștere a inflației: reintroducerea supraaccizei pentru carburanți, măsură anunțată la jumătatea lunii septembrie 2017, creșterea prețurilor la energie electrică, din 1 octombrie, precum și ajustarea în sus a prețurilor la gazele naturale, o scumpire care se va aplica cel mai probabil din 1 noiembrie.

Dacă materiile prime costă mai mult, asta va declanșa creșteri de prețuri în lanț la practic toate produsele pe care ți le poți imagina. Toate bunurile și serviciile au nevoie de utilități, precum energia electrică sau gazele, respectiv de transport, tradus în carburanți, pentru a fi produse și livrate.

În contextul inflației tot mai mari, banii pe care i-ai economisit până acum se vor devaloriza mai repede. Iar vestea și mai proastă este că nu există prea multe soluții financiare care să acopere inflația și care, în același timp, să fie relativ sigure.

Depozitul bancar 2017, dobândă ridicolă

Până în prag de 2017, simpla depunere a banilor într-un depozit bancar era suficientă pentru a acoperi rata inflației, chiar și după ce scădeai impozitul de 16% către stat. Inflația negativă care a ținut până în 2016 a dus la un randament surprinzător de bun pentru depozitele clienților. Între timp, inflația a început să prindă curaj și a trecut pe plus: în mai 2017, a atins 0,6%, cifră egală atunci cu rata medie a dobânzilor la depozite, după care rata a zburat nonșalant peste unu la sută.

Băncile, în schimb, au împins dobânzile tot mai jos, până în zona pragului de 1% sau chiar mai puțin. Și așa se face că în octombrie 2017, doar unele bănci mici mai oferă încă dobânzi de 1.3% – 1.5%, în timp ce jucătorii mari de pe piața bancară îți găzduiesc banii pe dobânzi chiar și de numai 0.7%. Nu în cele din urmă, merită menționate acele bănci care pur și simplu au renunțat complet la depozitele pe termene scurte de 1-3 luni, probabil pentru că la final clientul se trezea că i-a rămas în cont mai puțin decât a depus, după scăderea comisioanelor.

În aceste condiții, depozitul bancar se mai dovedește util cel mult pe post de pușculiță, adică e cât de cât bun pentru a conserva în relativă siguranță banii tăi actuali. Însă nu-ți face speranțe că poți recupera din dobândă pierderile generate de inflație. În cel mai bun caz, le vei putea limita. O dobândă la fel de bună îți oferă și propria saltea*, unde singura pierdere e generată doar de inflație și unde nu se percep comisioane. Cu băncile vei avea mereu dezavantajul că retragerea banilor înainte de scadență atrage pierderea dobânzii și, eventual, plata unor penalități usturătoare.

Euro, o soluție bună și nu prea

În vremurile când inflația era exprimată cu două cifre, schimbarea leilor în euro asigura o protecție eficientă a economiilor, întrucât și cursul valutar era foarte volatil. Evenimentele recente la nivel macro conduc la ipoteze ceva mai prudente pentru viitor: Cei mai mulți analiști anticipează că moneda noastră națională se va deprecia până la cel mult 4.9 lei pentru un euro, adică cu circa 6% comparativ cu valorile actuale de circa 4.6 lei pentru un euro. Nu e puțin lucru, mai ales când ratele, chiriile, accizele și abonamentele telecom se calculează în funcție de acest curs, iar orice fluctuație în jos a monedei naționale te sărăcește în mod vizibil și direct.

Unii optimiști ar spune că o variație cu 6% a cursului te ajută să câștigi bani din conversia valutară. Poate, însă numai dacă ești miliardar și rulezi sume cu nouă zerouri, caz în care te vei mai îmbogăți cu vreo câteva milioane. Pentru ceilalți muritori, lucrurile nu stau chiar așa. Gândește-te că, în octombrie 2017, când cursul oficial pentru valuta europeană este de 4.6 lei, băncile vindeau moneda euro cu circa 4.65 lei și o cumpărau cu 4.5 – 4.55 lei. Este rezonabil să anticipăm că, dacă un euro va ajunge la 4.9 lei, băncile îl vor cumpăra cu 4.75 – 4.8 lei. Un calcul estimativ arată că 100 de euro cumpărați în octombrie cu 4.65 lei și vânduți în decembrie la cursul de 4.75 de lei vor aduce un profit de numai 10 lei. Asta înseamnă un surplus de aproximativ 2%, cel mai probabil insuficient pentru a acoperi rata inflației. Iar din acești zece lei amărâți tu vei mai plăti și comisioanele bancare pentru tranzacții, precum și administrarea conturilor în euro. Mai zic ceva de SWIFT? Nu, că ești deja suficient de supărat.

Piața de capital, profituri pe măsura riscului

O alternativă interesantă și fără prea mari bătăi de cap este reprezentată de fondurile mutuale, care sunt în general de două feluri. Unele investesc banii deponenților în creanțe de stat, altele îi joacă pe bursă. Dacă vrei să mergi la sigur, cred că intuiești deja unde merită să-ți pui agoniseala. O investiție într-un instrument financiar care distribuie banii tăi în titluri sau în obligațiuni de trezorerie îți aduce profituri egale cu rata prognozată a inflației, adică știi sigur că măcar nu ieși în pierdere. Un avantaj în plus este că titlurile de stat sunt garantate prin legea fundamentală, deci n-ar trebui să te trezești cu contul gol și cu ochii în soare, cum adesea riscă jucătorii la bursă. Ultimul argument, dar nu cel din urmă, ar fi că experții anticipează o creștere a dobânzilor pentru fondurile mutuale care lucrează cu trezoreria.

În schimb, fondurile mutuale care investesc în acțiuni de pe piața liberă sau chiar investiția ta făcută direct pe bursă sunt instrumente cu un grad ridicat de risc, recomandate doar persoanelor care înțeleg modul în care funcționează piața de capital. E drept că și profiturile pot fi consistente, de 10%-15%, însă și pierderile sunt pe măsură. Și n-aș vrea să am tastatura pocită, însă mulți economiști spun că bursele au atins din nou un maxim artificial și că bula de capital stă să pocnească de la o zi la alta. Pe românește, piața de capital ar fi atins niște valori imense de natură speculativă, care adică nu au legătură directă cu performanțele companiilor. Pe termen mediu, spun profeții Apocalipsei bursiere, este așteptată o corecție severă a acțiunilor. Și asta nu poate merge decât în jos.

Contul de economii, soluția flexibilă

Contul de economii este asemănător cu depozitul bancar, întrucât dobânzile sunt la fel de mici, însă marele avantaj este că poți retrage banii oricând, fără să pierzi dobânda acumulată până în acel moment. Asta, pentru că la contul de economii dobânda se calculează zilnic, nu la scadență. De altfel, numeroase bănci încurajează clienții să țină banii în contul de economii și să uite de depozitul tradițional.

Astfel, departe de a reprezenta soluția ideală pentru economii în contextul dobânzilor mici, contul de economii este probabil opțiunea de refugiu, cea mai potrivită în acest moment pentru cei care vor să economisească fără să-și asume riscuri prea mari.

Tu cum te gândești să-ți păstrezi economiile în următorii ani, în contextul creșterii inflației?

*Nu, banii la saltea nu reprezintă o soluție!