Ești îngrijorat că indicele ROBOR a crescut spectaculos în ultimele zile, iar la pachet cu el ţi se umflă rata la casă, încet, dar sigur? Curaj, găină, că te tai! Acesta este doar începutul. Pregătește-te pentru o perioadă în care ROBOR se va stabiliza la valori ridicate, întrucât istoria recentă și datele din economie indică adevărul crud că epoca dobânzilor mici a trecut. Din nou.

Îți fac cunoștință cu personajul imaginar Ionel. Este un bărbat obișnuit, cu salariu peste medie, care în martie 2017 și-a cumpărat o locuință în valoare de 250.000 de lei printr-un credit Prima Casă, cu rate pe 30 de ani. La semnarea contractului de creditare, rata lunară avea o valoare de 1.027 de lei, corespunzătoare unei dobânzi de 2.8%, compusă din marjă fixă a băncii de 2% și indicele ROBOR la 3 luni, care atunci era de 0.8%.

În 18 septembrie 2017, Ionel a început deja să fie îngrijorat. De câteva săptămâni, ROBOR creștea constant, iar în acea zi avea să atingă pragul psihologic de 1%. Rata a devenit, în consecinţă, de 1.054 de lei. După numai câteva zile, pe 29 septembrie, îngrijorarea lui Ionel s-a transformat într-o formă incipientă de panică. ROBOR ajunsese deja la 1.58%, iar la această valoare rata lui Ionel debitorul se făcuse 1.134 de lei. Cu vreo 10% mai mare decât în martie.

Există două cauze principale pentru care ROBOR crește într-un astfel de ritm. Una este doar temporară, însă a doua are potențialul de a persista în următorii ani.

Cauza temporară: lichiditățile băncilor au scăzut

Din păcate pentru Ionel, acesta este doar începutul, în ciuda faptului că această creștere bruscă a ratei sale este mai degrabă conjuncturală. Așa cum probabil știi, dobânda ROBOR este calculată ca medie a dobânzilor la care se împrumută între ele cele mai mari bănci din România. Atunci când lichiditățile de lei din piața sunt mari, iar inflația este scăzută, ROBOR stă cuminte, la un prag scăzut.

Ce s-a schimbat din martie până în septembrie 2017? Guvernul le-a solicitat companiilor de stat să vireze la buget sumele neangajate în proiecte viitoare, sub formă de dividende. Efectul imediat a fost că banii companiilor de stat au trecut de la bănci, unde erau ținuți sub formă de depozite, la stat. Brusc, lichiditatea de lei de pe piață a scăzut, motiv pentru care băncile au solicitat dobânzi mai mari la acordarea împrumuturilor.

Puțini își amintesc de un scenariu asemănător, dar de o amploare mult mai gravă, care s-a petrecut în octombrie 2008. Trecuse doar o lună de la falimentul răsunător al Lehman Brothers, iar leul se devaloriza în ritm accelerat în raport cu euro, de la 3.7 la 3.9 lei/euro. BNR a intervenit atunci și a vândut o cantitate mare de euro pentru a stabiliza cursul, însă efectul a fost o scădere a lichidităților de lei. În 15 octombrie, indicele ROBOR la 3 luni era relativ stabil la 16%, însă după numai 5 zile aproape s-a triplat şi a sărit la valoarea de 49.81%. A revenit însă la fel de repede la valori pe atunci decente de 17-18%. Da, cu 10 ani în urmă, ROBOR la 3 luni era 16%, o cotă aproape astronomică după standardele din 2017.

Cauza de lungă durată: inflația

Ionel speră probabil că, după rezolvarea acestei probleme temporare de lichidități, ROBOR va reveni la “normal”, undeva sub 1%. Ei bine, nu. Principalul factor care influențează ROBOR este inflația, care în ultimii ani a fost foarte scăzută sau chiar negativă în România. Am avut rate de 1.1% în 2014, ba chiar de -0.6% în 2015 și de -1.5% în 2016. În august 2017, inflația s-a întors însă la 1.2%, iar prognozele realizate de BNR pentru anii următori nu sunt prea îmbucurătoare: 3% în primul trimestru din 2018 și 3.5% în primul trimestru din 2019.

Cea mai bună dovadă o reprezintă, încă o dată, istoria. Ultimii 10 ani ne demonstrează din plin că ROBOR la 3 luni a fost în general mai mare decât rata anuală a inflației. De exemplu, între 2009-2011, inflația anuală a fost de circa 6%, în timp ce ROBOR a cunoscut doar scurte perioade sub această valoare. Ulterior, când inflația a scăzut la 3-4% pe an (2012-2013), ROBOR la 3 luni a rămas constant la valori de 4-5%. Nu în ultimul rând, în anii cu inflație negativă am avut un ROBOR la 3 luni foarte scăzut, dar relativ aproape de pragul de 1%.

Vestea bună: dobânzile la depozite vor crește

În toată această avalanșă de știri legate de ROBOR la 3 luni, Ionel are parte și de o veste bună: creșterea dobânzilor se va aplica și în cazul depozitelor bancare, nu numai în cazul creditelor. Singura diferență este că, de cele mai multe ori, creșterile dobânzilor la depozite sunt mai lente și au o amploare mai mică decât în cazul împrumuturilor.

Iar vestea asta este bună doar în cazul în care Ionel are niște bani puși deoparte. Lucru pe care l-am promovat insistent pe aici chiar și când dobânzile la depozite au scăzut sub 1% în cazul principalelor bănci de pe piață.

Ești în pielea lui Ionel? Dacă ai un credit în lei, Prima Casă sau de orice alt fel, te invit să ne împărtăşeşti părerea ta şi povestea ta legată de creșterea ROBOR la 3 luni din ultima parte al lui 2017

You Might Also Like

One comment

  1. 1

    Am un credit pe 30 ani in Lei, iar in ultimele 3 luni ale lui 2017, am avut urmatoarele rate lunare:
    Iunie : 664,11 Ron
    Iulie : 666,78 Ron
    August: 666,78 Ron
    Septembrie : 666,78 Ron
    Din octombrie rata va fi : 670,1 Ron.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *