Propagandă și manipulare în media în vreme de război
Internetul, așa cum l-am cunoscut mulți dintre noi, s-a schimbat. Pe lângă un instrument de marketing, este o unealtă de manipulare. Tehnologia și skill-urile oamenilor ajută și ele. Și știți ce altceva mai contribuie? Noi. În momentul în care noi apăsăm butonul de share fără să verificăm că dacă Vladimir Putin chiar a zis ce pare că zice în clip, participăm la campania respectivă de manipulare.
Cum funcționează dezinformarea asta? Nu e tocmai fake news, sau nu de fiecare dată. Este un fenomen hibrid între informații false publicate intenționat și informații scoase din context de mai multe ori și neverificate, astfel încât produc același efect: dezinformarea.
Ce știm sigur este că nu putem ști sigur ceva de pe internet în vremurile acestea. Putem fi vigilenți dezvoltând o gândire critică la adresa informațiilor. Putem să verificăm sursa. De exemplu, dacă o publicație de can-can publică o știre despre un avion rusesc doborât în munții Bucegi, e probabil click-bait. La fel, dacă o influenceriță de fashion începe să share-uiască informații din Kiev, e posibil să fie scoase din context, exagerate și, în general, de neîncredere. Dacă un jurnalist de încredere răspândește o știre, șansele să fie veridică sunt mai mari, însă nu aș crede orbește nici jurnaliștii. Media este controlată politic în mai multe țări, inclusiv la noi. O informație veridică ar fi una dată atât pe un post tv, pe o publicație online de știri, cât și pe site-ul unui post de radio.
Ține minte, în această perioadă, că faci parte din opinia publică, iar influența asupra opiniei publice e ceva prețios, râvnit de mulți. Și încă o chesite: înainte să dai share la ceva, asigură-te că e ceva veridic. Și după ce te-ai asigurat, mai verifică o dată. Gândește bine înainte să postezi ceva. Nu știi niciodată pe cine poate convinge de ceva greșit.
Te invit să urmărești materialul de mai jos pentru a afla mai multe despre acest subiect: