ISTORIA MICILOR- OBOR, COCOȘATU, CARU CU BERE

Ah, cui nu-i place un mic, indiferent că e el cu muștar, cu sare sau cu bere, pentru că știm, micii merg cel mai bine cu bere și asta datorită faptului că aceasta ajută la diluarea grăsimilor și cică ar accentua gustului micului. O combinație fatală!

Cred că ăsta e motivul pentru care mereu când eram copil vedeam câte o bere lângă orice om care mânca mici. Și spun că atunci când eram mic, pentru că acum nu prea mai aud ca oamenii să mănânce mici așa cum o făceau în trecut.

Există și în prezent câteva locații legendare unde poți merge să te bucuri de mici, precum cei de la „Dealu Negru”, cei Grădina cu Mici din Cluj, sau cei de la Fabrica de Mici din Timișoara, dar eu astăzi mă voi concentra pe cei din proximitatea mea.

Aici mă refer la micii din Obor și micii de la Cocoșatu, care sunt unele dintre cele mai cunoscute locații din București și este musai să mergi să încerci micii de aici. Va dau și un mic pont aici, mergeți să încercați micii din piața flotantă din Cotroceni.

Spune-mi tu în comentarii dacă mai cunoști și alte zone celebre pentru mititeii pe care îi fac și promit că voi merge chiar eu să-i testez. 

Românii iubesc micii la fel de mult cum iubesc să-și spună problemele membrilor familiei sau oamenilor necunoscuți pe care îi cunosc în stațiile de autobuz sau în gări, deci ai putea spune că îi adoră.

Cum au apărut micii în țara noastră? Ai fi surprins, dar legenda spune că în secolul al XIX-lea, în București, hanul La Iordachi, cunoscut pentru cârnații săi a rămas fără învelișuri într-o seară, iar improvizația lor a dus la crearea mititeilor. Practic, au pus carnea tocată pe grătar, iar preparatul a avut un succes fulminant. Totuși, acestia nu au fost inventați de către un român, cum nici sarmalele nu au fost inventate de către un român, dar aceasta este o altă zi, altă poveste.

Cert e că micii au origine otomană, iar apoi i-am preluat și noi și pot spune cu mâna pe inimă că i-am naționalizat nemaipomenit de bine. Rețeta folosită de noi include carne de vită și carne de porc, dar acest lucru diferă de la o țară la alta, pentru că, de exemplu, nu toți turcii mititei din carne de porc și îi fac exclusiv din carne de vită. Dacă am putea, am face feluri de mâncare care să conțină doar mici. Ciorbă de mici, salată de mici, pizza cu mici =))))

Era să uit să menționez Carul cu Bere din București care este locul în care se spune că micii ar fi fost oferiți pentru prima oară către publicul larg în anul 1902, nu doar pentru o singură seară ca la hanul La Iordachi și au conținut doar carne de vită.

Să vă mai spun câteva statistici interesante. În 2012 au fost consumate aproximativ 22.000 de tone de mititei doar în România, iar vânzările anuale de mici se ridică la suma de 50 de milioane de euro. O nimica toată! Suficient doar cât să ridici un imperiu!

În mod tradțional micii se consumă doar cu sare și sunt snack-uri la bere, exact ceea ce am menționat și mai sus. În prezent am mai diversificat modul în care îi consumăm, unii aristocrați îi îmbracă cu muștar dijon, dar aici vorbim despre aritocrați cu gusturi fine.