În ultimul an am auzit frecvent că România are una dintre cele mai mari rate de creștere a economiei din Uniunea Europeană. Ultima veste în acest sens a venit la începutul lunii noiembrie, când Comisia Națională de Prognoza (CNP) a publicat un raport în care anunța o estimare de 6.1% pentru creșterea economică a României pentru anul 2017.

Din păcate, creșterea economiei are la bază o creștere de 8% a consumului. Chiar dacă teoretic este o veste bună că avem mai mulți bani de cheltuit, parțial ca urmare a creșterilor de salarii raportate la nivel național, o economie este sănătoasă atunci când crește în special datorită investițiilor, cum ar fi cele realizate în infrastructură, pentru că acestea au apoi potențialul de a crește alte ramuri ale industriei. Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, începem să realizăm că această creștere economică este însă un simpu foc de paie, mai ales dacă turnăm pe foc și o serie de politici fiscale contra-productive.

Astfel, după mai mulți ani în care România s-a bucurat de o stabilitate economică în privința principalilor indicatori economici, lucrurile s-au schimbat dramatic într-un interval scurt de timp.

ROBOR-ul a crescut la aproape 2%

Nu mai departe de jumătatea lunii septembrie, ROBOR la trei luni se afla la valori apropiate de minimele istorice și era mai mic de 1%. Decizia Guvernului de a solicita companiilor de stat să vireze la buget sumele neangajate în proiecte viitoare, sub formă de dividende, a avut ca efect imediat transferul banilor companiilor de stat de la bănci, acolo unde erau ținuți sub formă de depozite, la stat. Brusc, lichiditatea de lei de pe piață a scăzut, motiv pentru care băncile au solicitat dobânzi mai mari la acordarea împrumuturilor.

În prezent, ROBOR la trei luni, indicator esențial pentru stabilirea ratelor la creditele de tip Prima Casă, s-a stabilizat în zona de 1.85% – 1.9%, ca urmare a “injecțiilor” de lichiditate operate de Banca Națională a României (BNR) și a faptului că dobânda de politică monetară este de 1.75%. Chiar și așa, această creștere a fost suficientă pentru ca o rată de 1.000 de lei pentru un împrumut Prima Casă de 250.000 de lei pe 30 de ani să se transforme într-o rată de aproape 1.200 de lei, adică cu aproape 20% mai mare.

Sursă grafic.

Moneda națională s-a depreciat rapid

La fel ca ROBOR-ul, și cursul valutar a fost stabil pentru o lungă perioadă de timp. În ultima vreme se stabilizase la 4.58 – 4.59 lei pentru un euro, însă adoptarea Ordonanței de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal a propulsat cursul la aproape 4.64 lei într-un interval de numai trei zile.

Specialiștii în economie anticipează că acesta este doar începutul și că moneda națională va continua să se deprecieze într-un ritm destul de rapid și în perioada următoare. Cât de mare va fi devalorizarea va depinde și de modul în care va reacționa Banca Națională a României, care are varianta de a “arunca” euro în piață pentru a susține leul. Indiferent de situație, creșterea monedei unice europene se va traduce rapid prin creșterea prețurilor la toate produsele din import, de la haine și îmbrăcăminte la produse electronice și alimente.

Sursă grafic.

Inflația a crescut accelerat

Până în iunie 2017, rata anuală a inflației a fost mai mică de 1%, însă creșterea consumului a antrenat inevitabil și o creștere a acestui indicator. Astfel, au urmat trei luni cu inflație de peste 1%, pentru ca Institutul Național de Statistică (INS) să anunțe pentru luna octombrie o inflație de 2.6%. Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 1.3%, ale celor nealimentare cu 1.74%, însă cel mai mare impact în cadrul inflației l-au avut prețurile la carburanți, care au crescut cu 3.47% ca urmare a reintroducerii supraaccizei.

În plus, viitorul nu se anunță prea roz din acest punct de vedere. BNR a revizuit deja prognoza de inflație pentru 2017 la 2.7% și anticipează o creștere la 3.9% în prima parte a anului viitor, înainte ca aceasta să coboare spre 3.2% în decembrie 2018.

Bomboana de pe colivă: riscul ca salariile să scadă

La toate aceste vești negative care contribuie la creșterea cheltuielilor lunare se adaugă și riscul ca veniturile să scadă începând de anul viitor. Modificările la Codul Fiscal, prin care contribuțiile sociale pentru pensii și sănătate vor trece exclusiv în dreptul angajatului, nu ar trebui să conducă la schimbarea salariului, cu condiția ca angajatorul să mărească salariul brut. Totuși, nu există nici o garanție că toate companiile vor crește salariile brute, iar într-o astfel de situație salariul net ar urma să scadă cu circa 20%.

În plus, chiar dacă angajatorii vor mări salariul brut, angajații din IT se vor confrunta cu o scădere a salariilor nete de circa 6%, ca urmare a faptului că acest segment de angajați este scutit de plata impozitului pe venit, care scade de la 16% la 10%.

În concluzie, sper că ești pregătit moral și că ai ceva rezerve pentru a nu simți prea mult creșterile de prețuri și eventualele scăderi de salarii.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *