La începutul acestui an, ți-am recomandat să începi să economisești în euro, ca urmare a inflației mari, a dobânzilor mici practicate de bănci la depozitele în lei și a volatilității de pe bursele internaționale, care ar putea avea ca efect și o volatilitate la nivelul monedelor naționale comparativ cu euro și dolar. Chiar dacă dobânzile la depozitele în euro sunt mai degrabă infime, iar păstrarea unor sume mai mari sub formă de cash nu este recomandată, economisirea în euro a devenit acum și mai importantă, pe măsură ce leul a început să se devalorizeze abrupt.

Astfel, după o perioadă de aproximativ un an în care un euro a valorat circa 4.65 lei, moneda națională s-a depreciat constant și a depășit pragul de 4.76 lei în 26 ianuarie într-un interval mai mic de o lună. Una dintre legile de bază ale economiei spune că prețul unui produs depinde în special de raportul dintre cerere și ofertă. În cazul nostru, pe piața valutară cererea pentru euro a crescut în defavoarea leului, adică există numeroși investitori care vând lei pentru a cumpăra euro, dar și numeroase persoane fizice și persoane juridice din România și din străinătate care fac același lucru.

În astfel de momente, Banca Națională a României (BNR) are două metode prin care poate interveni pentru a proteja cursul valutar prin creșterea cererii pentru leu.

Creșterea dobânzii de politică monetară

Cea mai simplă metodă prin care BNR poate estompa creșterea euro este să mărească rata dobânzii de politică monetară, care în prezent este de 2.5%. O creștere a acestei dobânzi va determina o creștere a dobânzilor de orice fel pentru lei, astfel că cererea pentru moneda locală va crește, iar tendința de a vinde lei pentru euro se va diminua.

De ce nu se poate aplica: în actualul context economic și legislativ, BNR nu poate crește dobânda de politica monetară din cauza faptului că acest lucru ar conduce la o creștere a ratelor la credite și la dublarea “taxei pe lăcomie” impusă băncilor.

Concret, dacă crește rata de politica monetară, vestea bună este că vor crește inclusiv dobânzile pentru depozitele în lei. Vestea proastă este că, în același timp, vor crește și dobânzile la care se împrumută băncile între ele. Știi cum se numește indicatorul care arată dobânda medie la care se împrumută băncile între ele? ROBOR. O creștere a ROBOR-ului are ca efect o creștere a dobânzilor la toate creditele actuale și viitoare, iar asta te afectează în mod direct dacă ai orice tip de credit.

Pe de altă parte, o creștere a ROBOR-ului are ca efect și creșterea “taxei pe lăcomie” impusă de stat pe activele băncilor fără niciun fundament logic: cu cât ROBOR-ul este mai mare, cu atât taxa crește. De exemplu, dacă ROBOR este sub 3%, taxa de lăcomie este de 0.2% din active. Într-o astfel de situație, un amplu raport al BNR arată că numai două bănci din România vor mai fi profitabile în anul 2020. În schimb, dacă ROBOR crește peste 3.5%, taxa pe lăcomie crește la 4%, adică se dublează. Nici nu are sens sa mai vorbim despre profitabilitatea băncilor. Iar dacă afacerea nu generează profit, ce sens are să mai rămâi pe piață?

Vânzarea de valută din rezerva națională

A doua metodă pe care o are BNR la dispoziție este să vândă euro din rezerva națională de 33 de miliarde de euro și să cumpere lei. Teoretic, efectul va fi unul similar ca cel prezentat mai sus: o cantitate mai mare de euro în piață înseamnă că oferta pentru moneda unică va fi mai mare, astfel că valoarea acesteia în raport cu leul ar trebui să scadă. De ce nu se poate aplica: o piață în care există prea mult euro și prea puțini lei va conduce, inevitabil, la o creștere a dobânzilor primite pentru lei. Iar asta înseamnă o reluare a scenariului de mai sus, în care creșterea ROBOR-ului afectează atât persoanele care au credite, cât și băncile.

Cât de mult ar crește ROBOR-ul într-o astfel de situație? Ne spune Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR: “Ce s-ar întâmpla dacă BNR ar scoate prea multă valută în zilele astea când piaţa internaţională face presiune pe piaţa internă? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile ar urca, ROBOR-ul ar crește peste 5%, 6% sau 7%”.

Prin urmare, BNR este legată la mâini și nu poate acționa pe piață în mod direct pentru că, indiferent de metoda pe care o alege, efectele vor fi negative atât pentru noi, cât și pentru bănci.

Și atunci, care este soluția?

Toate aceste probleme au la bază, în realitate, introducerea taxei de lăcomie pe activele băncilor. Acest lucru este demonstrat inclusiv de faptul că leul a început să se devalorizeze în fata monedei unice europene după intrarea în vigoare a taxei pe lăcomie și a celorlalte taxe pe activele companiilor din telecomunicații și energie. Prin urmare, deși ar trebui să fie la BNR, mingea este în realitate la autorități. O renunțare la taxa pe activele băncilor și companiilor care activează în telecomunicatii și energie ar ajuta leul în lupta cu euro.

PS: Problemele recente din sistemul de producție a energiei electrice și creșterile de prețuri anunțate în zona serviciilor de telecomunicații de RCS-RDS au la bază aceeași taxă pe active.

You Might Also Like

2 Comments

  1. 1

    Credeți că este sigur să imi convertesc economiile în euro acum ținând cont că leul se poate devaloriza și mai mult?

    • 2

      Este o idee buna sa convertesti o parte din economii in euro, in special daca stii ca in perioada urmatoare nu vei avea nevoie de ei. Pastreaza insa o parte din economii in lei. Diversificarea este cea mai indicata solutie. In plus, verifica cu atentie cursul valutar la care faci conversia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.