VIDEO – FILM 2017 | Star Wars: The Last Jedi
A opta parte a legendarei francize cinematografice Star Wars: The Last Jedi a avut premiera mondială pe 9 decembrie 2017 la Los Angeles. Lansarea în România a venit la doar o săptămână mai târziu, adică pe 15 decembrie 2017, într-un cor de elogii şi în ropote de aplauze. Încă din prima săptămână de la lansare, un curent de opinie majoritar consideră Ultimul Jedi drept cel mai bun film al seriei.
În Ultimul Jedi, eroii din Trezirea Forţei se alătură legendelor galactice într-o aventură ce scoate la iveală mistere străvechi despre Forţă, la pachet cu dezvăluiri neaşteptate despre trecutul unor personaje deja familiare. Filmul este scris și regizat de Rian Johnson, iar distribuția rămâne fidelă echipei de actori din episodul anterior. Practic, filmul pare o combinație între actorii din trilogia anilor ’70 și cei care s-au alăturat luptei împotriva răului galactic în 2015. Ca eroi principali îi regăsim pe aceeași Finn (John Boyega) și Rey (Daisy Rey), iar Mark Hamil revine în rolul lui Luke Skywalker ajuns la vârsta senectuţii. O vedem şi pe emblematica actriţă Carrie Fisher, pentru ultima oară în rolul prințesei Leia. Adam Driver revine şi el să interpreteze rolul hipsterului întunecat cu “daddy issues” la tot pasul, adică personajul negativ Kylo Ren.
În ceea ce mă privește, nu am fost și nici nu mă consider un mare fan al seriei Star Wars. Cu excepţia glumelor și a pozelor care tot apar pe internet, nici măcar nu cunosc mare lucru despre această saga spaţială. Am încercat la un moment dat să văd întreaga serie, dar m-a zăpăcit ordinea dată peste cap din punct de vedere tehnologic a producţiei. Primele trei episoade – The Phantom Menace, The Clone Wars şi Revenge of the Sith – rup cu efecte speciale moderne, iar ultimele trei în ordinea numerelor de pe copertă – A New Hope, The Empire Strikes Back şi Return of the Jedi, au efecte ce par lipite cu scoci, prin comparaţie. Nivelul meu de calificare în misterele Forţei stă, cam aşa: măcar ştiu cine este Vader, cunosc legătura dintre prințesa Leia și Luke Skywalker, dar nu cunosc în amănunt natura relaţiilor și conexiunile dintre alte personaje. Poate de aceea nu am înţeles foarte bine multe secvențe din Ultimul Jedi și nici nu m-am entuziasmat peste măsură.
Detaliile și dezvăluirile sunt pentru adevărații fani hardcore, pentru cei care cunosc în amănunt întreaga poveste și pentru care fiecare detaliu înseamnă ceva. Am considerat onorabilă decizia producătorilor de a păstra efectele speciale în parametrii din primele episoade, ceea ce dus la conturarea unui limbaj vizual omogen. Altfel spus, nu există o fractură vizuală între producţiile de atunci şi cea din 2017. Ai tinde să crezi că, odată cu evoluția tehnologică din cinematografie, lucrurile ar trebui să arate altfel, dar nu este așa. Spusă mereu într-o singură cheie artistică, povestea curge lin și o poți încadra în rând cu celălalte.
Recunosc că Ultimul Jedi nu m-a impresionat, dar nici nu m-a dezamăgit. Imaginea e de nota zece, acţiunea e împărţită pe planuri narative paralele a căror logică e ţinută din scurt şi astfel eşti mereu orientat în cadrul scenariului. Există chiar şi momente de umor care, în modesta mea opinie, au părut cam forţate şi cam nepotrivite într-un film de ficţiune, acțiune și suspans. Ultimul Jedi este bazat mult pe emoție și pe curiozitatea pe care i-o stârnește spectatorului, iar așa cum te aştepţi… binele învinge. Vorba aceea, să fii Jedi nu e pentru orişicine.