Noua devalorizare a leului: coronavirusul alungă investitorii străini

La sfârșitul lunii noiembrie, după ce euro ajunsese la nivelul record de 4.7808 lei, scriam într-un articol că, cel puțin pentru moment, nu există un motiv real de panică cu privire la o devalorizare a monedei naționale.

În același timp, menționam că datele economice ale României sugerează că există posibilitatea unei devalorizări mai accelerate a monedei naționale în următoarele luni.

Doar trei luni mai târziu, în 21 februarie, Banca Națională a României (BNR) a anunțat că un euro valorează 4.8026 lei. O nouă valoare record, coroborată acum și cu depășirea unui așa-numit prag psihologic de 4.8 lei.

Ce evenimente majore s-au petrecut însă pe plan intern în acest interval de 3 luni care să justifice o nouă valoare record pentru euro în raport cu leul?

Aproape nimic nou sub soare

Până la urmă, economia națională este vulnerabilă în prezent în privința cursului valutar din aceleași motive care erau valabile și în urmă cu 3 luni: deficitul comercial crește într-un ritm accelerat (valoarea importurilor este mult mai mare decât valoarea exporturilor), deficitul bugetar crește de asemenea semnificativ (cheltuielile statului cresc mult mai rapid decât veniturile, iar creșterea pensiilor din septembrie 2020 va reprezenta bomboana de pe colivă), în timp ce împrumuturile obținute de stat sunt folosite în special pentru acoperirea unor cheltuieli sociale (inclusiv pensii) în loc să fie direcționate preponderent spre investiții.

Și atunci, care este cauza pentru noua devalorizare a monedei naționale? Ce eveniment major s-a petrecut în lume în ultimele 3 luni pentru a cauza o astfel de evoluție?

Cum contribuie coronavirus la devalorizarea leului

Fără să am pretenția că toate datele problemei sunt cunoscute, îndrăznesc să spun că leul se devalorizează în prezent în special din cauza epidemiei de coronavirus, care nu exista cu 3 luni în urmă.

Inițial, specialiștii anticipau că epidemia se va limita în special la China și, în cel mai rău caz, la câteva state vecine din Asia. Ca exemplu concret, Coreea de Sud a raportat recent un număr din ce în ce mai ridicat de persoane infectate. În ultimele zile, numărul de infecții a crescut însă semnificativ și pe continentul european, mai exact în nordul Italiei, iar numeroase orașe mici din Peninsula se află în prezent într-o formă sau alta de carantină.

Efectul imediat este o creștere a temerilor că epidemia de coronavirus va afecta și mai mult economia Europei, așa cum se întâmplă în prezent și cu economia Chinei și, într-o masură mai mică, cu economia mondială. Apropo, în primele două săptămâni ale lunii februarie, vânzările de mașini au scăzut în China cu 92% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Rezultatul acestor temeri este că investitorii străini care își plasau investițiile într-o gamă foarte variată de plasamente încep să-și retragă banii din economiile cu probleme pentru a le redirecționa spre active considerate mai sigure în fața unei epidemii de coronavirus.

Pe lista economiilor din care investitorii străini încep să-și retragă plasamentele se află și România, tocmai din cauza problemelor legate de deficitul comercial, deficitul bugetar și investițiile nerentabile ale statului român.

Efectul rapid este ca monedă națională a început din nou să se devalorizeze. În cazul în care epidemia de coronavirus din Italia se va extinde și va ajunge la un nivel semnificativ și în alte state europene, este posibil ca devalorizarea monedei să continue.

Sigur, cu toții am vrea să știm cât de mult se poate devaloriza leul, însă este greu de anticipat tocmai din cauza incertitudinilor cu privire la coronavirus.

Știm însă că specialiștii de la CFA România anticipau în luna ianuarie că euro va ajunge la 4.83 lei în iulie și la 4.88 lei în ianuarie 2021. În funcție de coronavirus, nu este exclus ca următoarea predicție a CFA România să indice un euro la 5 lei.

Între timp, investitorii străini își îndreaptă investițiile spre dolarul american, francul elvețian și, mai ales, spre aur, active mult mai stabile decât leul românesc.