Untold sau cum crește economia locală pe ritm de bumți-bumți

Zeci de persoane au făcut reclamații la Primăria Cluj-Napoca, în primele două zile ale festivalului Untold, împotriva nivelului ridicat de zgomot pe care concertele îl determină în oraș.

Cu această frază – destul de șchioapă – începe un articol în care mai mulți clujeni se declară deranjați de existența festivalului Untold în orașul lor. De altfel, chiar și înainte de începerea evenimentului din 2017, a circulat o petiție pentru mutarea acestuia în afara orașului, după modelul festivalului Electric Castle, care are loc în Bonțida, o comună situată la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Și tot cam pe același model a fost criticată, ceva mai demult, și cursa de mașini din cadrul competiției FIA GT, organizată la Palatul Parlamentului din București, în 2007 și 2008.

Puțini dintre cei care fac astfel de reclamații înțeleg însă beneficiile de natură economică pe termen scurt, mediu și lung ale unui festival de așa amploare și notorietate, desfășurat în orașul lor. Beneficii de care profită inclusiv cei care aleg o formă sau alta de protest. Hai să enumerăm doar câteva dintre ele:

  • Dezvoltarea brandului de oraș: Un eveniment de talia festivalului Untold are puterea de a genera un buzz semnificativ despre Cluj-Napoca, atât în țară, cât și în străinătate. De altfel, numeroasele evenimente culturale din acest municipiu reprezintă una dintre explicațiile pentru care Clujul a devenit o alternativă tot mai puternică la București, inclusiv din perspectiva de a trăi și de a munci. Studiile arată că popularitatea unor orașe precum Barcelona și Sydney a crescut exponențial după găzduirea Jocurilor Olimpice, care se numără printre cele mai scumpe competiții din lume;
  • Dezvoltarea turismului: Pe termen lung, un branding de oraș are ca efect creșterea numărului de turiști în cadrul festivalurilor, dar nu numai. Astfel de turiști vor vorbi cu prietenii și cunoscuții despre destinația respectivă, iar pe termen lung afluența de vizitatori va crește, inclusiv în perioadele fără evenimente culturale de amploare. De exemplu, în 2016, cifra turiștilor din Cluj-Napoca a atins un nou record și a depășit 420.000 numai pentru perioada ianuarie – octombrie;
  • Dezvoltarea infrastructurii: Cel puțin teoretic – dar mai puțin în țara noastră – intensificarea turismului determină autoritățile locale să investească mai mulți bani în infrastructură și astfel să asigure condiții optime pentru desfășurarea festivalului, iar pe termen lung pentru a face destinația mai atractivă. Turiștii vin și pleacă, însă de infrastructura mai bună beneficiază apoi toți locuitorii orașului, pe tot parcursul anului, indiferent că vorbim despre un stadion, de o sală de teatru sau despre șosele asfaltate;
  • Dezvoltarea afacerilor locale: Creșterea turismului și infrastructura mai bună sunt catalizatoare pentru economia orașului, unde vor circula mai mulți bani în și mai multe domenii. Această dezvoltare a afacerilor locale determină implicit apariția unor noi investiții, cel mai probabil din banii și în beneficiul antreprenorilor din zonă. Unele sunt afaceri sezoniere, cu piață și clienți exclusiv în perioada evenimentelor. Altele, în schimb, se pot dovedi afaceri perene;
  • Locuri de muncă: Apariția unor business-uri noi în oraș crește numărul de locuri de muncă disponibile la nivel local. Unele – poate chiar majoritatea – vor fi sezoniere, însă vor exista și firme mai mici sau mai mari care vor găsi ceva de făcut pe tot parcursul anului.

Evident, nu totul este roz când vine vorba despre festivaluri. Și nu, nu mă refer aici la “zgomotul” care îi deranjează pe locuitori, ci la fenomene economice nedorite – ca să nu zic de-a dreptul negative, mai ales pentru consumatori:

  • Prețurile chiriilor explodează: Să găsești o cameră de hotel sau un apartament de închiriat în perioada festivalului Untold este o aventură sau chiar o loterie. Dacă nu îți faci aranjamente de cazare cu un an înainte, fie te trezești fără acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca, fie adăpostul tău vremelnic te va costa câteva salarii. Localnicii sunt și mai expuși. Numeroși proprietari preferă să facă profit la limita indecenței, pe termen scurt, din închirierea la suprapreț, în detrimentul locuitorilor care caută o locuință de închiriat pe termen lung;
  • Șmecherii încearcă să profite: De pildă, taximetriștii care pe durata evenimentului cu mii de oameni uită să mai pornească aparatul sau care refuză de-a dreptul cursele la preț cinstit. Dar mulți alții, din alte domenii, speculează spike-ul vremelnic al cererii foarte ridicate, pentru profituri departe de orice etică. Barurile, cluburile, bazele de agrement îmi vin în minte rapid pe lista suspecților de serviciu;
  • Aspect inestetic al orașului: Dacă autoritățile nu suplimentează personalul de la curățenie, afluxul mare de turiști de la un festival poate lăsa în urmă tone de gunoi nestrâns, iar asta va alunga turiștii la evenimentele viitoare. De fapt, salubrizarea deficitară îi poate convinge chiar și pe participanții la festival să nu mai revină în acel oraș.

Cu bune și cu rele, pe termen lung, beneficiile economice ale organizării unui festival sunt semnificative pentru localitatea gazdă. Iar toate avantajele puse în balanță depășesc cu mult efectele negative, care cel mai adesea se resimt doar pe termen scurt.