Partea bună a pandemiei: România renunță la cash și se digitalizează

Pandemia de coronavirus a accelerat digitalizarea României: plățile cu cardul au crescut semnificativ, iar numeroase bănci și instituții de stat permit acum deschiderea de conturi sau transmiterea de documente prin canale digitale.

România este țara paradoxurilor. Unul dintre ele este că, deși este recunoscută pe plan internațional pentru calitatea angajaților din IT, România este codașa Europei la numeroase capitole când vine vorba despre educație financiară sau digitalizare.

Pandemia de coronavirus ne-a prins practic pe picior greșit din acest punct de vedere. Într-o țară în care dosarele online se depun la etajul 2 și mulți oameni se tem de cardurile bancare, pandemia a generat numeroase probleme din cauza restricțiilor de circulație și a regulilor de distanțare socială.

Și totuși, nevoia te învață. Mai mult sau mai puțin forțați, românii s-au adaptat rapid la noile condiții și s-au digitalizat în masă, în contextul în care plata cash a fost descurajată pentru a evita contactul cu bancnotele atinse de alte persoane.

Plățile cu cardul la comercianți au explodat

Nu, cuvântul “explodat” nu este exagerat în acest context, dacă ne raportăm la statisticile anunțate de Visa, sigla care se regăsește pe cele mai multe carduri bancare emise în România. În luna martie, atunci când s-a impus carantină la nivel național, tranzacțiile cu carduri Visa au crescut cu 524% la restaurante, cu 147% la magazinele alimentare și cu 64% la farmacii, în timp ce plata facturilor prin card a avansat cu 51%. Toate datele sunt în comparație cu cele din martie 2019.

În plus, numărul comercianților care acceptă plata cu cardul a crescut semnificativ. Pentru mine, cea mai mare surpriză a fost că am putut să cumpăr fructe și legume din piață cu cardul. Nu de la orice comerciant, dar unii dintre ei s-au adaptat și și-au cumpărat POS-uri, cu toate comisioanele aferente pe care le suportă.

Desigur, pe măsură ce ne-am adaptat la pandemie și am ieșit din carantină, românii au lăsat-o un pic “mai moale” cu plata cu cardul. Chiar și așa, pentru perioada aprilie-iunie, băncile au raportat către BNR o creștere a plăților cu cardul de aproape 10%, atât în privința numărului de tranzacții, cât și în cazul valorii totale a tranzacțiilor. În total, în acest interval, românii au plătit cu cardul 28.27 miliarde de lei, din care 15.68 miliarde de lei la POS (+7.2%), iar restul prin tranzacții online.

Tendința de creștere puternică a continuat însă chiar și spre finalul anului, iar cel mai bun exemplu în acest sens este legat de evenimentul Black Friday de la jumătatea lunii noiembrie.

Astfel, procesatorul de plăți PayU a raportat o creștere cu 78% a volumului de tranzacții în ziua de Black Friday, la 349 de milioane de lei, comparativ cu Black Friday 2019. Între timp, eMAG a anunțat că aproape 55% dintre comenzile efectuate de Black Friday au fost plătite cu cardul, comparativ cu recordul de 42% din 2019. Practic, 2020 a fost primul an în care plățile cu cardul au depășit plățile cash de Black Friday la eMAG, în termeni de număr de tranzacții.

Instituțiile au continuat digitalizarea

Pe de altă parte, pandemia a forțat instituțiile publice să-și dezvolte în continuare serviciile digitale, în special cele care primesc bani de la cetățeni sub formă de taxe și impozite.

Unul dintre exemple este ANAF, care anunța în luna iunie că persoanele care au cont în Spațiul Privat Personal (SPV) pot plăti taxele direct cu cardul prin intermediul platformei Ghișeul.ro. SPV este platforma pe care contribuabilii pot depune declarații online și primesc decizii de impunere în format PDF, însă aceasta este recunoscută pentru interfața demnă de anii ‘90.

În schimb, Ghișeul este o platformă modernă de plată a taxelor și impozitelor. În prima jumătate a anului, peste 166.000 de români și-au făcut cont pe Ghișeul, comparativ cu circa 110.000 de conturi noi în perioada similară a anului trecut.
În prezent, aproape toate orașele mari din România permit plata taxelor locale prin Ghișeul, însă la nivel național stăm încă foarte prost la acest capitol. În total, doar 400 dintre cele 3.200 de unități administrativ teritoriale (orașe, comune, sate) sunt înrolate în Ghișeul.

Nu în ultimul rând, aici merită menționat că, la ani de zile după alte orașe precum Cluj-Napoca, Constantă sau Brașov, plata unei călătorii cu mijloacele de transport în București se poate face și cu cardul direct în autobuz.

Fără drumuri la bănci

La rândul lor, instituțiile financiare au continuat să se modernizeze. Pe piață existau deja câteva bănci care îți permiteau să-ți faci cont fără să te deplasezi la sucursala, asta ca reacție la apariția Revolut.

Pandemia a accelerat însă acest proces, întrucât lipsa unui astfel de serviciu înseamnă acum o pierdere de clienți. Unele aplicații de internet și mobile banking au primit actualizări mult-asteptate, iar unele bănci au restricționat puternic folosirea cash-ului în agenții.

De asemenea, o serie de brokeri care intermediază investițiile pe bursă au adoptat tactici similare, fără să mai fii nevoit să trimiți contractele semnate prin poștă.

Concluzii

Pandemia a accelerat în mod simțitor trecerea la digital, fie că vorbim de plățile cu cardul în detrimentul cash-ului sau de noi servicii disponibile online care fac ca vizita la sediul băncii să devină inutilă.

Chiar dacă pandemia va trece în cursul anului viitor, procesul de digitalizare va continua. Poate așa vom reuși și noi, la un moment dat, să ajungem la nivelul de digitalizare din alte țări europene și nu numai.