Impozit pentru programatori: efectele benefice ale scutirii de taxe

“Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. Orice venit trebuie impozitat”. Sunt cuvintele rostite de Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal (PNL), care a obținut recent primul loc în Alegerile Europarlamentare.

Cu excepția cazului în care Orban și-a propus să direcționeze o parte dintre votanții PNL spre Alianța 2020 URS Plus, declarația demonstrează practic că liderul partidului nu înțelege exact cum funcționează mecanismul scutirii la plata impozitului pe venit și nici care sunt efectele benefice ale acestei măsuri.

Cât de mare este scutirea de impozit?

Pentru început, o explicație: angajații care lucrează pe posturi specifice pentru companii care au ca domeniu de activitate crearea de programe pentru calculator sunt scutiți de la plata impozitului pe venit de 10%.

Conform Codului Fiscal, impozitul pe venit de 10% se aplică după scăderea contribuțiilor la sistemul de sănătate (10%) și de pensii (25%) din salariul brut. Astfel, pentru un salariu brut de 10.000 de lei, angajatul plătește 2.500 de lei pentru pensii, 1.000 de lei pentru sănătate și un impozit pe venit de 650 de lei. În final, angajatul rămâne cu 5.850 de lei.

În schimb, datorită scutirii la plata impozitului pe venit, la același salariu brut de 10.000 de lei programatorii rămân cu un salariu net de 6.500 de lei.

Cum a evoluat industria IT în ultimii 15 ani?

Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru programatori a apărut în 2004, în era Guvernului Adrian Năstase. În acel an, în România existau aproximativ 12.000 de programatori, iar cifra totală de afaceri a industriei IT era de circa 250 de milioane de dolari.

Potrivit unui raport (PDF) al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), numărul de programatori a crescut în 2019 la aproape 105.000, în timp ce cifra de afaceri a depășit 5.1 miliarde de euro.

Chiar și numai aceste două date luate în calcul scot în evidență că productivitatea muncii unui programator român s-a dublat în ultimii 15 ani. Astfel, un programator român care genera venituri de 20.000 de dolari pe an în 2004 generează în 2019 venituri de 50.000 de euro.

Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanți factori pe baza cărora o companie își stabilește politica pentru salarii. Într-o economie normală, salariul unui angajat crește direct proporțional cu productivitatea muncii pe care o prestează, iar orice dezechilibru în acest raport conduce inevitabil la pierderi financiare pentru companie.

Beneficiile aduse de industria IT

O țară este cu atât mai “sănătoasă” din punct de vedere economic cu cât generează mai mulți bani din exporturi comparativ cu cheltuielile pe care le face pentru importuri. Din păcate, România intră în categoria țărilor cu economie “bolnavă”, în condițiile în care în 2018 a avut un deficit comercial de 15.1 miliarde de euro: la exporturi de 67.7 miliarde de euro a avut importuri de 82.8 miliarde de euro.

În acest context, este esențial ca autoritățile să sprijine industriile care generează exporturi masive, pentru a micșora deficitul comercial. Potrivit unui raport (PDF) al Consiliului de Programare Economică (CNP) valabil pentru anul 2017, în România există doar 9 domenii de activitate care au un excedent comercial. Pe locul trei în acest clasament este industria IT, care a avut un excedent comercial de 1.93 miliarde de euro. Mai bine poziționate decât industria IT au fost doar industria auto (excedent comercial de 4.4 miliarde de euro) și serviciile de prelucrare a bunurilor (excedent de 1.94 miliarde de euro). Pe această listă se mai află industria de utilaje, metalurgia, transportul de mărfuri, industria de mobilă sau industria textilă.

Deficit de programatori

Principalul efect al introducerii scutirii de la plata impozitului pe venit pentru industria IT este că a permis companiilor să ofere salarii nete mai mari pentru angajați fără să crească cheltuielile totale. Acest lucru a condus la o creștere a interesului pentru acest domeniu, dar și la o creștere semnificativă a productivității muncii.

În ciuda acestor stimulente, România este încă departe de țările dezvoltate ale Uniunii Europene în privința industriei IT, chiar dacă impresia generală este că mulți conaționali sunt programatori. Astfel, piața locală are nevoie de 12.000 de programatori pe an, în timp ce facultățile specializate pe IT oferă doar 7.000 de absolvenți pe an. Cel puțin pentru moment, deficitul de 5.000 de programatori pe an nu poate fi acoperit de persoanele care învață programare prin intermediul unor cursuri specializate sau singure.

Așa se face că, în prezent, doar 2% dintre angajații din România lucrează în industria IT, în contextul în care ponderea la nivelul Uniunii Europene este de 3.7% din numărul total de angajați.

Concluzii

Din punct de vedere statistic, acordarea de facilități fiscale are ca efect pe termen lung o creștere a industriei respective, iar acest lucru este valabil și în cazul programatorilor.

Este adevărat că nu este normal ca doar anumiți angajați să fie scutiți de plată impozitului, însă pe de altă parte, datorită salariilor mai mari decât media națională, acești angajați “livrează” oricum mai mulți bani la sistemele de sănătate și de pensii decât angajații din numeroase alte domenii.

Prin urmare, soluția nu este ca scutirea de impozit pentru programatori să fie eliminată. Din contră, aceasta ar trebui să fie extinsă în toate domeniile cu potențial de dezvoltare, cum ar fi industria auto. O astfel de măsură ar permite creșterea salariilor în domeniu și ar putea convinge producători auto să deschidă uzine în România. Până atunci, BMW alege Ungaria, iar Grupul Volkswagen oscilează între Turcia și Bulgaria, deși a luat în calcul și România.

Între timp, să ne bucurăm că există măcar această scutire pentru programatori. Iar dacă te tentează să începi o carieră în acest domeniu, ai aici un punct de plecare.