“Până la pragul de 4.000 lei salariile (n.r – din sistemul bugetar) se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor”. Nu vorbim despre scenariul unui film SF, ci doar despre ultimele declarații ale ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu.

La prima vedere, nu este nici o problemă, nu-i așa? De ce ar fi rău ca salariile unor angajați, fie ei și de la stat, să crească, ba chiar să se dubleze? Cu ce ne afectează pe noi? Într-o economie normală, creșterea salariilor are loc direct proporțional cu creșterea productivității muncii. Aceasta din urmă este definită ca raportul dintre volumul producției și timpul necesar pentru a obține producția respectivă. Pentru a înțelege mai bine acest concept, hai să vedem împreună un exercițiu simplu, dar edificator.

Ce este productivitatea muncii?

Să luăm exemplul fictiv al angajatului unei fabrici care produce zece cutii pe zi și primește pentru munca sa zece lei. Să presupunem că fabrica are costuri adiționale de 20 de lei pe zi (materii prime, utilități, transport, taxe, etc), caz în care costurile totale de producție sunt de 30 de lei pe zi. Fabrica vinde o cutie cu cinci lei și obține 50 lei pe zi din vânzarea cutiilor produse de angajat. Astfel, fabrica are un venit de cinci ori mai mare decât salariul plătit angajatului, în timp ce profitul este de 20 de lei pe zi.

Dacă la un moment dat angajatul ajunge în ipostaza de a produce 20 de cutii pe zi în aceleași condiții de calitate, înseamnă că productivitatea lui s-a dublat, iar compania obține o sută de lei pe zi din vânzări. Costurile totale cresc la numai 50 de lei (costurile adiționale s-au dublat la 40 de lei pe zi, dar salariul angajatului a rămas zece lei), astfel că profitul ajunge la 50 de lei pe zi. Cu alte cuvinte, în acest moment fabrica are un venit de zece ori mai mare decât salariul plătit angajatului.

Acesta este momentul în care angajatul are dreptul să ceară dublarea salariului: el ar urma să primească 20 de lei pe zi pentru a produce 20 de cutii din care fabrica ar câștiga o sută de lei. Într-o astfel de situație, costurile fabricii ar crește la 60 de lei pe zi, iar profitul ar scădea la 40 de lei, însă ar fi dublu decât în situația inițială. Logic: s-a dublat producția, se dublează și profitul.

Care este productivitatea muncii în România?

Datele oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică și Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că România traversează o perioadă modestă din punct de vedere al productivității muncii. Astfel, datele disponibile pentru prima jumătate a anului 2016 arată o scădere cu 1.1% a productivității muncii în România comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2016, în timp ce companiile private estimau o scădere de 0.5% pentru productivitatea muncii în al treilea trimestru al anului.

Într-o economie normală, astfel de date înseamnă că salariile nu pot crește fără ca cei care le acordă să nu aibă parte de pierderi. Chiar și așa, salariul minim din România a crescut de la 1 februarie cu 16%, de la 1.250 lei brut la 1.450 lei brut, iar în acest an ar urma să crească din nou la 1.750 lei brut, de data aceasta doar pentru bugetari. Aceeași bugetari ar urma să primească salarii duble dacă în prezent câștigă până în 4.000 lei.

Efectele unei măriri inoportune de salarii

Care ar urma să fie impactul acestor creșteri? Pentru a înțelege mai ușor, hai să revenim la exemplul nostru fictiv de mai sus, în care, pentru simplificarea calculelor, considerăm că productivitatea muncii a rămas aceeași.

Să presupunem că fabrica este obligată să dubleze salariul angajatului de la 10 lei la 20 de lei pe zi și că producția unui angajat rămâne aceeași, de zece cutii pe zi. Asta înseamnă că fabrica va suporta costuri totale de 40 de lei pe zi, iar veniturile vor fi tot de 50 de lei pe zi, astfel că profitul se va înjumătăți de la 20 de lei la numai 10 lei pe zi.

Iar aceasta este o situație fericită, în care mărirea nejustificată a salariilor reduce profitul, dar nu îl elimină complet. În alte situații, companiile pot constata că vor înregistra pierderi, dacă marja de profit este mai mică sau dacă salariul angajatului are o pondere mai mare în consturile totale de producție. În acest caz, există o serie de măsuri care pot fi luate, printre care creșterea prețului la produsele vândute, mărirea programului de lucru sau concedierea unor angajați.

În cazul angajaților de la stat, măririle nejustificate ale salariilor vor fi suportate din bugetul statului, adică din banii fiecărui român. Cum vor fi ele acoperite? Și aici există numeroase soluții, printre care creșterea unor taxe și/sau impozite sau devalorizarea monedei naționale. Ce soluție va fi aplicată de autorități vom afla, probabil, într-un orizont de timp relativ scurt după aceasta dublare a salariilor.

You Might Also Like

One comment

  1. 1

    ”De ce nivelul salariilor este atât de scăzut în România? Explicația standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea pune responsabilitatea pe umerii salariatului. Cauzele stau însă în altă parte: prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea), tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar. Se ignoră însă și un factor politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic. Un nivel redus al salariilor a fost considerat a fi un factor cu efect pozitiv asupra creșterii economice: atrage investiții, mai ales din străinătate. Politica pro-profit, complementar cu prăbușirea capacității de negociere a angajaților, explică situația actuală a raportul dintre muncă și profit. Ponderea profitului în totalul valorii nou create în 2014 era de 62,2% și 37,8% a salariilor. Prin comparație, UE18 are 40,9% profit/ 59% salarii, iar UE 8 are 39% profit/ 61% salarii, distribuția este inversă. În România, poziția sindicatelor s-a marginalizat, făcând comodă creșterea producției prin sacrificarea muncii”. Mai multe aici http://iccv.ro/…/de…/files/Raport%20social%20ICCV%202017.pdf….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *