După o lungă perioadă în care s-a stabilizat în intervalul 2% – 2.1%, indicele ROBOR la trei luni, utilizat de bănci pentru calcularea ratelor la creditele cu dobândă variabilă, a crescut vertiginos într-un interval de numai două zile: 2.22% în 23 aprilie și 2.28% în 24 aprilie. Creșterea accelerată a declanșat inevitabil un val de reacții în presă și pe rețelele de socializare, mai ales că ROBOR-ul are un efect direct asupra bugetului a numeroase familii din România.

Vestea proastă este că noua creștere a indicelui ROBOR are o cauză profundă care în ultimele luni a declanșat un lanț de efecte. Vestea și mai proastă este că această serie de efecte în lanț nu poate fi oprită prea ușor.

De unde a pornit totul: creșterea salariilor

Nu cred că există cineva în această lume care să fie dezamăgit când primește o mărire de salariu. Tocmai de aceea, schimbarea regimului fiscal de la 1 ianuarie și creșterea salariilor din sistemul bugetar este privită ca o măsură bună de cei care beneficiază de aceste creșteri. Iar datele oficiale raportate de Institutul Național de Statistică indică o creștere cu 11.2% a salariului mediu net în România în februarie 2018, la 2.487 lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totuși, legile economice spun că o mărire de salariu este eficientă pentru angajator doar atunci când productivitatea angajatului crește. În cazul nostru, statul a mărit salariilor bugetarilor fără să aibă un argument economic în această direcție.

Consumul a crescut

Brusc, pe piață au existat mai mulți bani, astfel că salariații au putut crește cheltuielile lunare. Din păcate, această cerere nu a putut fi acoperită din producția internă într-un interval atât de scurt de timp, motiv pentru care importurile au crescut semnificativ: în primele două luni ale anului, deficitul de cont curent (diferența dintre valoarea importurilor și valoarea exporturilor) a ajuns la 172 de milioane de euro, în creștere cu 139% (!) comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2017. Iar acest lucru pune presiune puternică și asupra cursului valutar, chiar dacă pentru moment nu se resimt efecte în această direcție (cursul leu-euro a fost stabil în ultima perioadă).

De asemenea, este simplu de intuit ce se întâmplă când cantitatea de bani din piață crește. Prețurile încep la rândul lor să crească, ceea ce se traduce printr-o inflație mai mare. De altfel, cu numai câteva zile în urmă, BNR a anunțat că inflația a ajuns deja la 5% în luna martie, cea mai mare de după iunie 2013.

Inflația, “stăpânită” prin creșterea dobânzilor

Pentru a contracara creșterea puternică a inflației, unele dintre puținele soluții sunt reducerea cantității de bani de pe piață și/sau a consumului. În contextul politicilor fiscale controversate ale Guvernului, una dintre puținele opțiuni ale Băncii Naționale a României (BNR) este reducerea cantității de bani din piață prin atragerea de depozite din partea băncilor la o dobândă atractivă.

O astfel de operațiune a avut loc luni, 23 aprilie, când BNR a atras nu mai puțin de 18 miliarde de lei de la 21 de bănci sub formă de depozite pe o săptămână cu o dobândă de 2.25%, similară cu dobânda cheie de politică monetară. Efectul direct al acestei operațiuni este că inclusiv dobânzile la care se împrumută băncile între ele cresc spre nivelul dobânzilor oferite de BNR. Iar aceste dobânzi la care se împrumută băncile între ele formează indicatorul ROBOR, care, deloc întâmplător, a ajuns în 24 aprilie la 2.28%, adică foarte aproape de dobânda oferită de BNR. Cu alte cuvinte, misiune îndeplinită, ROBOR nu va mai crește și măcar vom avea stabilitate, nu-i așa?

Nu, nu-i așa.

Până unde va crește ROBOR?

Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a realizat o analiză care a evidențiat faptul că, începând din 2010, indicele ROBOR la trei luni a fost în mod constant cu circa un punct procentual mai mare decât inflația. Iar acest raționament este simplu de explicat: atunci când acordă un împrumut, creditorul trebuie să obțină un randament pozitiv care ia în calcul și inflația.

În contextul în care BNR anticipează o scădere a inflației la circa 3.5% la finalul anului, este de așteptat ca indicele ROBOR să crească treptat până la valori de peste 3.5%. Nu imediat, în câteva zile, ci în timp, până spre finalul anului. Parcă n-aș vrea să fiu în pielea lui Ionel acum…

Morala acestei evoluții a indicelui ROBOR este că, înainte să te bucuri de o mărire de salariu picată efectiv din cer fără să o meriți, ar trebui să te gândești dacă nu cumva pe termen lung acest lucru va conduce de fapt la o scădere a veniturilor în urma creșterii inflației și a dobânzilor la credite.

You Might Also Like

2 Comments

  1. 1

    Eu unul , care lucrez in privat si chiar produc , castig mai putin raportat la 2017 decembrie . Au mărit salariile bugetarilor pentru voturi cum au facut mereu deși bugetul statului este sustinut de industria privată sau ma înșel ?

  2. 2

    Seamănă a articol comandat. Cat despre morală…NOI TRĂIM AZI!
    Prețurile sunt la fel ca peste tot în UE!
    Dobânzile bancare sunt mult mai mari ca în majoritatea statelor UE.
    Majoritatea companiilor sunt străine au profituri mai mari la noi în țară decât în restul statelor europene dar dau salarii de 10 ori mai mici….
    Companiile care ne exploatează resursele nu plătesc redevențe…
    Si colac peste pupăză , la BNR avem un individ care face politică și e ținut în brațe de FMI și băncile străine . …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *