• o persoană fără loc de muncă poate primi trei ajutoare sociale și alocații pentru copii
  • o familie cu doi copii fără venituri primește aproape 800 de lei lunar de stat
  • orice loc de muncă legal atrage eliminarea ajutoarelor sociale

Dacă ar fi să ne luăm după statisticile oficiale, cea mai mare parte a populației active are un loc de muncă. Potrivit Eurostat, rata șomajului în România a fost de numai 5% în luna septembrie 2017, mult sub media Uniunii Europene de 7.5% și a statelor din zona euro de 8.9%. În plus, datele statistice sunt întărite și de faptul că numeroase companii din România, de la multinaționale până la hoteluri și supermarketuri de cartier, se plâng că nu reușesc să găsească oameni pentru posturile pe care le oferă.

În spatele acestei imagini pozitive se ascunde însă o realitate tristă. În România există numeroase persoane care pur și simplu nu doresc să muncească pentru că acest statut le asigură accesul la bani de la stat sub formă de ajutoare sociale.  “E mai uşor să stai acasă, să aştepţi să vină luna şi să primeşti bani”, spune fermierul Mircea Costimas într-un interviu recent acordat postului de televiziune Pro TV. Dar banii din ajutoarele sociale sunt atât de mulți încât merită să stai acasă pe banii statului? Hai să vedem împreună cifrele concrete.

Statul român acordă în prezent trei tipuri de ajutoare sociale, iar toate se calculează în funcție de un Indicator Social de Referință (ISR), care în prezent este de 500 de lei.

Venitul minim garantat

Principalul ajutor social acordat persoanelor care nu muncesc este venitul minim garantat. Valoarea acestuia se calculează și crește proporțional cu numărul persoanelor care compun familia.

Alocația pentru susținerea familiei

În cazul unei familii sau a unei familii monoparentale în care există cel puțin un copil minor, statul alocă, pe lângă venitul minim garantat, și o alocație pentru susținerea familiei.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței

De asemenea, potrivit legii, persoanele care primesc venitul minim garantat beneficiază de compensarea integrală a cheltuielilor de încălzire a locuinței în perioada 1 noiembrie – 31 martie pentru consumul de energie termică în sistem centralizat, de energie electrică, de gaze naturale și de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri.

Alocația de stat pentru copii

Pe lângă cele trei forme de ajutoare sociale, statul acordă și o alocație de stat pentru copii, care se calculează de asemenea în funcție de valoarea ISR.

Pentru a înțelege mai bine datele problemei, vom lua două exemple concrete pentru a înțelege câți bani poți primi dacă stai acasă și nu faci nimic.

  • o persoană singură care nu muncește are dreptul legal de a primi de la stat un venit minim garantat de 142 de lei și compensarea integrală a cheltuielilor cu încălzirea în sezonul rece.
  • o familie cu doi copii de peste doi ani are dreptul legal de a primi de la stat un venit minim garantat de 442 de lei, o alocație de 164 de lei pentru susținerea familiei și 168 de lei sub formă de alocații pentru copii. În total, familia respectivă primește 774 de lei pe lună din partea statului, la care se adaugă compensarea cheltuielilor cu încălzirea.

De ce stai la cârciumă în loc să muncești?

La prima vedere, un astfel de venit, chiar și în cazul familiilor cu doi copii, este foarte scăzut. El nu acoperă nici măcar un salariu minim pe economie, care depășește cu puțin 1.000 de lei în prezent și care va rămâne cam la fel și în cazul schimbării radicale a modului de impozitare a muncii. În București și în marile orașe este practic imposibil să susții o familie de patru persoane cu o astfel de sumă.

Pe de altă parte, dacă ne raportăm la ceea ce se întâmplă în mediul rural, departe de clădirile din oțel și sticlă care împânzesc Bucureștiul și marile orașe, lucrurile stau complet diferit. Gândește-te că în mediul rural se întâmplă frecvent ca o familie să fie proprietara casei în care locuiește și să-și asigure necesarul de hrană din resurse proprii: lapte și brânză de la vaci, ouă de la găini, carne de la porci, roșii și alte legume din propria grădină. În același timp, este puțin probabil ca familia respectivă să aibă cheltuieli care în mediul urban par cât se poate de banale și de costisitoare: rate pentru casă, leasing pentru mașină, rate pentru diverse electrocasnice sau cheltuieli cu combustibilul. Nu mai vorbim de haine și încălțăminte, care se schimbă foarte rar, sau de diverse cosmetice, care sunt folosite rar. Sau deloc.

Prin urmare, un venit de aproape 800 de lei este mai mult decât suficient pentru o familie cu doi copii din mediul rural. Așa se explică faptul că în mediul rural bărbații în putere își omoară timpul în cârciumile din sat și răspund nonșalant că nu vor să muncească. Pentru că, în cazul în care ar avea un loc de muncă, ar pierde ajutoarele sociale și… ar trebui să muncească pentru a obține un venit mai mult sau mai puțin apropiat de cei 1.050 de lei acordat în cazul salariului minim, mai ales că în cele mai multe familii soția stă acasă pentru a avea grijă de copii.

Care este cel mai important lucru de reținut aici? Că nu este vina oamenilor care refuza muncă, ci este vina statului care îți dă bani pentru a te determină să nu muncești, cu scopul ca la următoarele alergeri să pui ștampila de vot pe cine trebuie.

You Might Also Like

10 Comments

  1. 1

    “Gândește-te că în mediul rural se întâmplă frecvent ca o familie să fie proprietara casei în care locuiește și să-și asigure necesarul de hrană din resurse proprii: lapte și brânză de la vaci, ouă de la găini, carne de la porci, roșii și alte legume din propria grădină.” Tu crezi ca o casa (de la facturi care sunt mult mai mari decat la bloc pana la impozit si intretinere), gradina (de la ingrasamnat, pana la stropit si udat ) si animalele (sa nu mai zic) se tin cu aer?

  2. 3

    Draga Daniel , urmaresc cavaleria si in special pe George si apreciez munca voastra, totusi tind sa nu fiu deacord cu articolul tau dintr-un motiv foarte simplu si anume ca nu doar persoanele din mediul rural prefera sa nu munceasca ci si foarte multi tineri din mediul urban iar factorul principal este acela ca nimeni nu mai doresti sa fie scalv la minim pe economie. In concluzie nu statul roman este de vina care si asa ofera un ajutor social de mizerie ci salariul din Romania pe care un agajator il ofera. Cu un ochi la salariile vestice, romanaul prefera sa stea acasa sau sa pleci din tara. Ps: Decat director in tara mea pe 3-4 mii de lei mai bine la lopata pe 1500 de lire.

  3. 4

    Daca ne uitam spre tarile din vest sau chiar nord vest o sa vedem ca Finlanda urmeaza sa aprobe o lege care se poate intitula intr-un fel sau altul “Stop saraciei !”. Prin aceasta lege, Finlanda urmeaza sa dea ajutor social de minim 600 de euro oricarei persoane ce se afla pe teritoriul tarii lor fara un venit . S-a constata ca oamenii pot gandi mult mai bine si isi pot cauta mult mai usor un nou loc de munca atata timp cat au un venit ce le asigura macarea de maine si necesitatile cautarii unui nou job. A nu se intelege ca sunt un om pro ajutoare sociale, sunt doar un om ce militeaza pentru salarii decente si trai decent asa cum se intampla in lumea civilizata. La noi se promoveaza foarte mult sclavia moderna la minim pe economie . Nu imi pot imagina si nici nu pot realiza cum crede Romania ca un tanar fara prea mult noroc sa fie ajutat de rude,pariti isi poate cladi o viata la minim pe economie (Stiu o sa se spuna ca aceea persoana a fost sortita sa nu fie bagata in seama de nimeni.).Revenind la articolul tau consider ca ajutorul social trebuie blamat atata timp cat societatea in care traiesti iti ofera alternative viabile si sustenabile pe termen mediu si lung. Nu putem obliga o persoana din mediul rural sa mearga la munca sau la “mila unui patron de carton” care il va munci vre-o 3-4 luni si apoi il va da afara fara ca macar sa ii dea salariul pentru munca prestata.Sa nu uitam ca o persona din mediul rural pentru a merge la munca trebuie sa isi plateasca transportul si pachetul zilnic pentru acel minim pe economie deoarece imi este greu sa cred ca isi pot gasi un job in localitatea lor. In final consider calculul tau total gresit si fara sustenabilitatea.

    • 5

      Este o discutie foarte ampla. Nu poti compara salariul din Romania cu cel dintr-o tara vestica fara sa iei in calcul si costurile vietii din tarile respective. Am scris despre acest subiect aici: https://cavaleria.ro/finante/valoarea-banilor-londra-si-berlin/. Pe de alta parte, parerea mea este ca, daca abia ai terminat liceul si nu ai niciun fel de experienta, nu poti avea pretentia sa ceri un salariu de cateva mii de lei. Sau, si mai grav, sa ceri bani pentru ca angajatorul sa te instruiasca sa inveti ceva, cum am mai auzit recent un caz.

      Cat despre Finlanda, este un experiment bazat pe ideea ca, la un moment dat, se va introduce conceptul de venit minim garantat, dupa ce robotii vor prelua o buna parte dintre joburile actuale. Momentan este dificil de tras concluzii.

      In alta ordine de idei, daca salariul minim ar fi dublu, crezi ca preturile produselor fabricate in Romania ar ramane la fel? Nu cumva ar creste pentru a acoperi cheltuielile mai mari cu salariile? Nu cumva am intra in cercul vicios din anii ’90 cand ne “mandream” cu cresteri de salarii concomitent cu inflatii cu doua cifre?

  4. 6
  5. 7
    • 8

      Toate comentariile sunt moderate manual, ca să putem oferi răspunsuri directe pentru fiecare. Îl așteptăm pe Daniel, autorul articolului, să răspundă la ele, din păcate nu mă pricep la economie. L-am rugat să revină și să le modereze. Mulțumesc pentru înțelegere.

  6. 9

    Ati omis asigurarea hranei prin cantinele sociale. Nu doar incalzirea e moca, ci si potolu’. Ar fi chiar culmea sa-si caute un job, cand isi permit sa-si BEA ajutoarele sociale. Eu care muncesc de 30 de ani nu-mi permit sa-mi arunc banii prin carciumi, nu stiu daca ies cu nevasta-mea la o bere de trei-patru ori pe an… E drept ca ne permitem cate o saptamana pe an la munte sau la mare, cu copiii, dar simt cum ma ustura fiecare leu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *