Cum am ajuns de la Co**e la Boss și ce mai urmează

Știu, nimeni nu recunoaște că are un tic verbal. Dar cei mai mulți dintre noi le avem. Le schimbăm pe parcursul vieții, uneori scăpăm de ele pentru o perioadă mai lungă, dar ele se întorc iar și iar sub alte forme, cu mai multe sau mai puține litere, mai mult sau mai puțin spurcate.

Am trecut prin adolescență cu „co**e”. Prieteni din copilărie, vecini, colegi de școală, toată lumea era „co**e”. 

Ce faci, „co**e”? 

Hai, „co**e”, mergem în oraș? 

Cum a fost la mate, „co**e”, mi-a pus absență?

Și când spun toată lumea, mă refer atât la fete, cât și la băieți. Trebuie să recunosc că am trăit și un „la mulți ani, co*țe!”, din partea iubitului meu de atunci. Bine că am scăpat!

Am ajuns la „pisi”. Multe fete își spuneau așa, și într-o perioadă foarte mulți dintre băieți le spuneau fetelor „pisi”.  Trebuie să recunosc: aceste 3 litere puse împreună mi-au tulburat pacea interioară aproape la fel de mult ca „siringă” . Bine că am scăpat!

„Frățică” și „Bro” au venit repede să ocupe locurile goale. Au ajuns mai puțin la fete (din fericire), dar majoritatea bărbaților s-au adresat unul altuia cu aceste două apelative multă vreme. Chiar am mai auzit câte un „bro” strecurat în conversație și în zilele noastre.

„Boss” este acum regele. Și e un rege care își poartă mândru coroana de câțiva ani. Ba mai mult, a trecut de la o vârstă la alta, de la o categorie socială la alta, de la liceu la facultate și mai apoi la un job bine plătit, cu bonusuri anuale. E un adevărat boss.

Ce e cu adevărat neplăcut și îngrijorător e că boss s-a strecurat cu dibăcie din conversațiilor exclusive ale bărbaților în conversațiile bărbaților cu femeile. Vă rog doar să fiți puțin atenți în jurul vostru. O contemplare metodică și intenționată a conversațiilor din jur și în doar 10 minute „boss” va apărea la fel de natural ca „bună dimineața”. Boss iese din gura bărbatului direct către femeia din fața lui. 

Nu știu dacă li se pare o glumă bună, un semn de prietenie, un cuvânt la care apelează pentru că îi relaxează sau le dă celorlalți impresia că e relaxat în conversație, dar Boss e rege și pentru regină. Și nu e bine deloc.

Pe de altă parte, colegul Sorin e convins că „boss” e passé de doi ani iar prietena mea din Arad nici nu l-a auzit vreodată în cercul ei. Mai mult, se pare că în Vest, ticurile verbale sunt și mai din vest. Așa că acolo nu spune nimeni „boss”, ci mai degrabă „man”.

În jurul vostru ce apelativ e „boss” acum? Și care va fi noul „boss”?