Split TVA – Cum te afectează pe tine noua legislație

Când e vorba de split TVA, contribuabilii onești cunosc deja scenariul, repetat de nenumărate ori în istoria recentă a României: atunci când economia e la necaz, statul “rezolvă” problema prin creșterea taxelor sau prin ranforsarea birocrației pentru persoanele fizice și pentru companiile care oricum respectă legea. În schimb, evazioniștii care niciodată nu dau doi bani pe legislație în general – și care cu atât mai puțin contribuie la buget – nu sunt afectați în nici un fel. Pentru că, evident, pare mai facil să storci bani suplimentari de la contribuabilii cinstiți, decât să faci efortul de a-i aduce pe evazioniști la calea cea dreaptă, adică să-i obligi să-și plătească taxele.

Este și cazul celebrei plăți defalcate a taxei pe valoarea adăugată, o măsură cunoscută și sub numele de split TVA care va deveni obligatorie din 1 ianuarie 2018. Așa cum probabil știi deja, sistemul split TVA obligă companiile să vireze într-un cont special toate sumele aferente acestei dări din banii încasați de la clienți, indiferent dacă acești clienți sunt persoane fizice sau firme. Cu alte cuvinte, dacă tu achiți 119 lei pentru un produs, comerciantul este obligat să vireze cei 19 lei reprezentând TVA într-un cont special.

Premierul Mihai Tudose are și o explicație pentru această ordonanță, care a fost deja publicată în Monitorul Oficial și care va produce efecte juridice în mod obligatoriu din prima zi a lui 2018. De la 1 octombrie 2017 până pe 31 decembrie, actul normativ rămâne opțional, adică pe bază de voluntariat. “Suntem ţara cu cel mai mic grad de colectare pe TVA, de 75 la sută. Deci 25 la sută din banii pe care românii i-au plătit pentru stat, TVA fiind banii pe care îi ia statul din circulaţia mărfurilor, nu vin la stat”, se justifică șeful guvernului.

Desigur, ce îi scapă premierului Tudose este că firmele care se sustrag de la plata taxei pe valoarea adăugată vor continua să se fofileze și după introducerea legislației split TVA. De exemplu, mulți dintre comercianții din celebrele depozite en-gros bucureștene nu oferă bon fiscal sau factură pentru produsele comercializate și, evident, se fac că plouă când e vorba de TVA sau de oricare alte taxe. Implicit, ei nu vor plăti nici după introducerea procedurii de split TVA, astfel că noua ordonanță nu prea are premisele unei inițiative cu randament în economia reală.

Cum te afectează pe tine split TVA

La prima vedere, split TVA nu are nici un efect asupra persoanelor fizice. Asta pentru că ordonanța li se aplică doar companiilor și persoanelor fizice care desfășoară activități independente sau care au profesii libere și care sunt înregistrate în scopuri de TVA. Prin urmare, persoanele fizice cu venituri din activități independente, cum ar fi cele din drepturi de autor, nu sunt afectate în vreun fel.

Cu toate acestea, există cel puțin o situație în care o persoană fizică va fi afectată din punct de vedere financiar de introducerea split TVA. Un caz ar fi atunci când clientul vrea să returneze un produs cumpărat de la un magazin în termenul legal de 14 zile, pentru a-și primi banii înapoi. Să presupunem că achiziționezi un produs pe care plătești 119 lei. Conform legii split TVA, comerciantul are obligația ca, în termen de șapte zile de la primirea banilor tăi, să transfere impozitul în valoare de 19 lei în contul de TVA.

Dacă în cel mult 14 zile de la achiziție decizi să returnezi produsul, comerciantul este obligat să îl primească înapoi și să-ți returneze toți banii. Problema apare, evident, în cazul în care comerciantul a apucat să vireze cei 19 lei în contul de TVA. Magazinul îți va returna 100 lei, însă nu va putea să-ți transfere și diferența de 19 lei, întrucât acei bani sunt deja în contul de TVA, iar ordonanța le interzice companiilor să retragă sume de acolo. Cu alte cuvinte, clientul care returnează produsul ar putea să le pună cruce, lumânare și colac banilor care reprezintă TVA.

Asta-i vestea proastă. Vestea și mai proastă este că ordonanța split TVA nu prevede nici o soluție pentru ca tu, clientul, să-ți recuperezi cei 19 lei. Ar exista însă mai multe variante demne de luat în calcul și cel mai probabil oficialii vor fi siliți să opteze pentru una:

  • firma depune o cerere prin care solicită returnarea TVA din contul destinat statului, pentru a-ți putea achita suma totală. Evident, vorbim de statul român, deci returnarea banilor ar putea dura foarte mult;
  • firma îți plătește din propriile conturi întreaga sumă de 119 lei, urmând ca ulterior să-și recupereze cei 19 lei pentru TVA. Partea bună este că tu îți primești banii înapoi la fel ca și până acum, dar partea proasta este că firma trebuie să scoată bani din propriul buzunar și să se înarmeze apoi cu multă răbdare, pentru că statul nu se grăbește atunci când are de dat;
  • tu ești cel care depune o cerere la ANAF pentru a primi TVA înapoi, caz în care vei pierde timp la sediul ANAF și apoi vei aștepta nu se știe cât pentru a-ți recupera TVA.

Indiferent care dintre cele trei soluții va fi aleasă de stat, cineva sigur va pierde timp și/sau bani: fie tu, în calitate de client, fie comerciantul, în calitate de vânzător. Singurul care câștigă este, desigur, statul român. Dar cu asta suntem deja obișnuiți, nu-i așa?