Mituri culinare româneşti care-ţi distrug silueta şi sănătatea

Îmbătatul cu apă rece e sport naţional atunci când e vorba despre alimentele și obiceiurile românești care chipurile îţi protejează sănătatea şi îţi menţin silueta. De propagarea celor mai dăunătoare mituri şi legende dietetice suntem responsabili cu toţii ca popor şi fiecare în parte, ca individ. Înghiţim pe nemestecate sfaturi despre alimentaţie de la unchi şi mătuşi, de la cumetri şi cumetre sau de la binevoitori cunoscuţi pe internet şi aşteptăm ca prin miracol cureaua să se lărgească, iar cântarul să ne zâmbească dimineaţa. Halim şi colportăm la rândul nostru indicaţiile rareori avizate ale familiei şi ale cunoscuţilor, pentru că ne oferă soluţii facile. În fond, cine nu vrea să se îndoape şi să devină simultan fotomodel? Eşecul şi dezamăgirile pândesc însă după colţ. Am desprins din viaţa mea printre români şi românce câteva dintre cele mai dăunătoare mituri culinare care-ţi fac burta să crească şi care nu cred că-ţi aduc cine ştie ce avantaje pentru sănătate.

  • Mămăliga e mai bună decât pâinea şi te ajută să slăbeşti. Atunci de ce peste 30% dintre români sunt supraponderali şi 15% chiar obezi? Fiertura noastră din mălai e la fel de dietetică pe cât e şi de explozivă, aşa cum susţine o altă legendă ridicolă. E drept că mămăliga are doar jumătate din caloriile pâinii, dar tot te umple de carbohidraţi. Şi dacă te umfli precum gânsacul, o să constaţi că nu mai intră pe tine nici o ţoală din garderobă. Sâmburele de adevăr din acest mit este că mămăliga îţi protejează silueta, dacă te opreşti la 100 de grame pe zi.
  • Mierea e de preferat zahărului în dietă. Sigur, orice produs natural e mai sănătos decât unul de sinteză, dar şi mierea are peste 80% zahăr în compoziţie. Cum ai suci-o, cum ai da-o, vorbim despre aceeaşi substanţă chimică pe care o găseşti şi în formă de granule rafinate şi pe care medicul tău ţi-a zis să o eviţi. Un indiciu bun ar fi că diabeticii au interdicţie şi la miere. E drept că mierea arată mai apetisant, străluceşte în nuanţe aurii şi miroase mai bine decât zahărul tos la pungă. Dar e fix aceeaşi chestie. Las-o!
  • Îndulcitorii artificiali sunt mai buni decât zahărul. În umila mea părere de profan, e ca şi cum ai compara fumul de ţigară cu gazul de eşapament. Unicul avantaj al aspartamului sau al zaharinei ar fi că îţi permit să obţii aceeaşi senzaţie de dulce cu infinit mai puţine calorii. Vestea proastă? Eşti mai la adăpost de cancer dacă te apuci de duhănit mahorcă rusească fără filtru, decât dacă-ţi pui zaharină în cafea. Fii bărbat şi renunţă complet la senzaţia de dulce, ca să dai jos kilele în plus! Fructele efortului tău vor fi suficient de dulci ca să compenseze amăreala.
  • Un pahar de vin roşu sec “taie” grăsimea din mâncare. Dacă erai atent la ora de chimie organică, ai fi reţinut că lipidele nu dispar în neant la contactul cu alcoolul etilic, ci merg mai departe în procesul de digestie. Alcoolul din vin doar îţi mai adaugă nişte calorii în plus, care o să se vadă pe burtă cât de curând. În plus, alcoolul încetineşte digestia şi favorizează astfel asimilarea şi mai multor calorii. Mai bine renunţă la grăsimi şi bea apă!

Mituri culinare şi dăunătoare româneşti

  • Vinul de la ţară este mai sănătos. Din motive care-mi bulversează fiinţa, toţi românii cu domiciliul în mediul rural se consideră nişte vinificatori desăvârşiţi. Ceea ce nu e mereu cazul, mai ales dacă te servesc cu aşa-numitul V2. Tu, ca băiat crescut la oraş, s-ar putea să nu ştii ce înseamnă V2. Nu e o rachetă nazistă, e ceva mult mai perfid: vinul “second hand”. Să îţi explic! După ce trage primul vin, ăla bun, săteanul toarnă apă cu zahăr de la magazin peste boştină şi-i mai dă o fermentaţie. Aşa ia naştere un vin de tip Frankestein, adus la viaţă din morţi graţie chimiei. Acest V2 e de dat oricui care nu face parte din familie sau din anturaj şi îţi rupe capul instantaneu. Apoi suferi două zile. Deci bea vin de la ţară doar dacă eşti rudă cu producătorul.
  • Mâncatul după ora 18 te îngraşă. În aceeaşi logică, vei slăbi dacă înghiţi zilnic jumătate din frigider, dar te opreşti la 17:59. Nu e aşa. Când ai şobolani în stomac, indiferent de oră, ia şi potoleşte-ţi foamea în mod rezonabil, ca încă nu te transformi într-un animal hămesit care nu se mai opreşte când scapă la mâncare. Ori aşa, ori obezitate şi ulcer perforat scrie în horoscopul tău. Alimentează-te, deci, moderat şi nu depăşi norma calorică zilnică, fă un pic de sport şi vei reveni pe calea cea bună.
  • Poţi slăbi cu fructe şi sucuri naturale. Nu, prietene. Toate sucurile astea pe care dai o pălărie de bani conţin zahăr, provenit din fructe. Zahărul excesiv îngraşă, zahărul în general previne slăbirea. Bea apă în loc, o să-mi mulţumeşti.
  • Curele de detoxifiere funcţionează. Dacă mai eşti suficient de naiv să crezi asta, scrie-i şi o scrisoare lui Moş Crăciun. Organismul tău are suficiente mecanisme naturale pentru detoxifiere. Fără ele, ai fi mort în cel mult 24 de ore.
  • Pieptul de pui este sănătos. Sigur, ăla crescut la ţară, care are cu totul 50 de grame, dar care e insuficient chiar şi pentru un singur şniţel. Dihania pieptoasă pe care o iei din raftul supermarketului a luat într-o lună mai multe antibiotice decât ai luat tu toată viaţa.
  • Fă-ţi toast dacă vrei să slăbeşti! De parcă pâinea deshidratată şi uşor prăjită îşi schimbă compoziţia chimică…
  • Citricele îţi dau imunitate, pentru că au vitamina C. Poate, dacă înghiţi vreo 20 de kilograme pe zi. Pentru rezultate imediate, merg la farmacie şi ia-ţi un flacon de vitamine.
  • Shaorma şi micii sunt calea spre obezitate. Dacă excluzi din shaorma cartofii prăjiţi, maioneza şi celelalte sosuri grase, te asigur că poţi chiar da jos nişte kile. Doar să nu exagerezi la cantităţi! Iar micii făcuţi responsabil, adică din vită şi oaie, sunt chiar hrană dietetică. Trebuie doar să eviţi asocierea lor cu carbohidraţi, deci uită de chifle şi de halbele aferente!