Video – Trebuie să joci Doom

Astăzi la Trebuie să joci vorbim despre unul dintre cele mai influente, excepționale și bărbătești shootere inventate vreodată: Doom (2016). 

Primele momente din Doom setează tonul pentru tot restul jocului. Adică nu pierde timp cu introducerea, nu are scene lungi de dialog, ci te bagă direct în brutalitate pură și irevocabilă la extrem. În alte cuvinte, direcția regizorală este axată pe gameplay pur. Accentul cade pe experiența directă a jucătorului și acțiunea nu încetează deloc. Cu Doom, e totul sau nimic!

Deși are aproape 3 ani de când a fost lansat, grafica rămâne excelentă. Estetica nivelelor este ceva aparte, de asemenea modelele 3D ale sălbăticiunilor sunt de mega-apreciat, design-ul armelor este magnific și doldora de detalii. Jocul este gândit și șlefuit pentru imersiune. La cum arată și la cât de bine este optimizat, indiferent dacă îl joci pe consolă sau pe un PC bun, rulează în 60 de fps-uri glorioase.

Doom în nici un caz nu este un shooter RPG. Dar vei găsi des elemente de upgrade. O dată faci ca personajul tău să fie mai eficient. Plusezi la viață, la armură ori la gloanțe. Pe lângă alte lucruri care te ajută să faci față. Dar nu asta e cel mai important. Jocul practic îți pune la dispoziție unelte pe înveți să le folosești cum îți vrea inimioara ta sadică. Toate armele au câte două funcții extra. Asta e fenomenal, fiindcă aduce varietate în stilul de joc a fiecăruia și îi poți trimite de unde au venit, în stilul tău propriu și personal.

În sesiunile intense de tu versus creaturi din iad, trebuie să rămâi tot timpul în mișcare. Nu stai locului ca la poligonul de tragere. Ceva caracteristic pentru Doom. Credeți-mă, dinamica asta obligatorie adaugă bine la tensiune și adrenalină. Pe scurt, toate mecanicile de gameplay sunt botezate cu sinergie genială.

Ce ador eu cel mai mult la această experiență este personalitatea lui. Doom nu ține cont de reguli moderne. Nu îi pasă, nu îl interesează. Doom e pur și simplu Doom fiindcă așa vrea Doom. Nu este făcut să adere la preferințele tuturor și nu se întreabă dacă oare îl va plăcea cineva. Ori iubești Doom, ori urăști Doom. Nu există cale de mijloc cu el. Își asumă exact ce este și nu se compromite de dragul trendurilor. De aceea sunt și atât de înnebunit după Doom Eternal care trebuie să apară anul acesta.