Avem Apple Pay, dar suntem codașii Europei la internet banking

În 26 iunie, sistemul de plăți Apple Pay a devenit disponibil în România la mai multe instituții financiare precum Banca Transilvania, ING și UniCredit, fintech-urile Revolut, Monese și Orange Money, dar și pentru cardurile de tichete de masă Edenred.

Aproape toate publicațiile online au scris despre această lansare, iar pe Facebook, dacă ești în “bula potrivită”, ai văzut probabil numeroase link-uri și posturi pe această temă. Colegii mei Radu și Răzvan ți-au explicat în detaliu cum să folosești Apple Pay și toată lumea și-a manifestat entuziasmul. Cei de la Wall-Street au avut chiar actualizări în timp real cu privire la înrolările în Apple Pay efectuate cu carduri emise de Bancă Transilvania și ING: în total, aproximativ 48.000 de clienți ai celor două bănci și-au înrolat cardurile în Apple Pay.

Aparent, dacă te limitezi la aceste informații disponibile online, ai senzația că Apple Pay a devenit deja un serviciu foarte popular și că toți cei care au iPhone îl folosesc deja. Așa se întâmplă când trăiești într-o anumită “bulă de Facebook”. Realitatea din teren nu este însă nici pe departe atât de spectaculoasă. În primul rând, ca idee, Banca Transilvania și ING au împreună circa 4.4 milioane de clienți, dintre care 48.000 și-au înrolat cardurile în Apple Pay în prima zi de la lansare. Adică circa 1.1% din numărul total de clienți.

Doar 7% dintre români folosesc internet banking

În al doilea rând, Eurostat (Biroul European de Statistici) publică periodic o serie de statistici interesante despre modul în care românii folosesc internetul comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Iar datele prelucrate de Eurostat pentru internet banking nu sunt deloc încurajatoare.

Astfel, doar 7% din populația României folosea servicii de internet banking în 2018, comparativ cu media europeană de 54%. Din acest punct de vedere, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la egalitate cu Bulgaria. Comparativ, în Danemarca, Olanda și Finlanda 89% din populație folosește servicii de internet banking, iar dacă eliminăm din calcul România și Bulgaria atunci cele mai modeste rezultate sunt în Grecia (27%) și Cipru (33%).

Evident, una dintre explicațiile pentru aceste discrepanțe majore este gradul de bancarizare. Astfel, datele oficiale ale Băncii Mondiale arată că doar 58% dintre adulții din România au cel puțin un cont bancar, comparativ cu media de 95% raportată de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, dacă “săpăm” mai adânc în datele disponibile la Eurostat, observăm că nici măcar adulții cu studii superioare nu sunt mari fani ai serviciilor de internet banking. Practic, doar 31% dintre adulții cu studii superioare care au între 25 și 64 de ani folosesc internet banking, comparativ cu media de 80% din Uniunea Europeană.

Nici tinerii nu mizează pe internet banking

Inițial, m-am gândit că lucrurile stau diferit în cazul persoanelor care folosesc în mod regulat internetul pe telefon. Bănuiesc că cei mai mulți dintre ei utilizează Facebook și Instagram, însă nu m-aș fi așteptat ca numai 11% dintre ei să folosească servicii de internet banking, comparativ cu media UE de 69%.

Prin urmare, m-am gândit să restrâng și mai mult căutarea. Am mizat pe faptul că tinerii petrec foarte mult timp pe internet și că după 20 de ani cam toți ar trebui să aibă un cont bancar pentru salariu sau măcar pentru a primi bani de la părinți pe parcursul studiilor la facultate.

Ei bine, surpriză. Doar 3% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani folosesc servicii de internet banking (64% în Uniunea Europeană) și doar 7% dintre femeile de aceasi vârstă (68% în Uniunea Europeană). Măcar putem trage concluzia că femeile tinere sunt mai deschise utilizării aplicațiilor de internet banking decât bărbații tineri. Poate și pentru că ele cumpără mai multe haine online decât electronicele comandate de regulă de bărbați.

Aș putea continua așa la nesfârșit, dar rezultatele ar fi în mare parte aceleași. Indiferent de modul în care segmentăm populația României, suntem codașii Europei la utilizarea serviciilor de internet banking. Dacă vrei să te convingi, joacă-te cu numeroasele date statistice de pe site-ul oficial Eurostat.

Concluzii

Înainte de a promova atât de puternic introducerea unor servicii precum Apple Pay, despre care oricum persoanele înclinate spre tehnologie află din alte surse, poate că băncile din România ar trebui să lucreze mai mult la educarea generală a populației. Să explice concret care sunt beneficiile utilizării unui cont bancar înainte de a promova noile servicii de internet și mobile banking, cu scopul de a crește gradul de bancarizare al României. Ulterior, accesarea unor servicii adiționale precum internet banking-ul va veni ceva mai natural.

Iar această educație este cu atât mai importantă cu cât servicii concurente din segmentul fintech vin puternic din urmă, cel mai bun exemplu fiind Revolut, pentru care România este a șaptea cea mai importantă țară europeană ca număr de utilizatori.

Nu în ultimul rând, numeroase bănci din România trebuie să lucreze la îmbunătățirea grilei de comisoane pe care o aplică clienților, mai ales că acesta este unul dintre motivele pentru care mulți romanii preferă în continuare cash-ul, cu toate dezavantajele pe care le implică asta.