Donald Trump, președinte! 5 perspective economice care afectează România

În 20 ianuarie 2017, Donald Trump devine în mod oficial noul președinte al Statelor Unite ale Americii. După politica mai degrabă previzibilă și consecventă a lui Barack Obama, Trump are potențialul de a produce numeroase șocuri în economia globală, parțial și prin prisma declarațiilor sale vehemente pe o largă varietate de subiecte apărute pe conturile sale oficiale din rețelele de socializare.

Chiar dacă teoretic ne despart circa 8.000 de kilometri până la Washington, globalizarea la care am asistat în ultimele decenii face ca politica pe care o vor adopta în continuare Statele Unite să afecteze, într-o măsură mai mică sau mai mare, și statele europene și, implicit România. Iată doar câteva dintre măsurile lui Trump care ar putea avea efecte și în țara noastră.

Evoluția cursului leu-dolar

Nu mai departe de sfârșitul anului trecut remarcam influența pe care a avut alegerea lui Trump în funcția de președinte asupra cursului valutar. La fel ca și atunci, ne apropiem vertiginos de momentul în care dolarul va fi cel puțin la fel de puternic ca moneda unică europeană: 1 euro este cotat în prezent la circa 1.06 dolari.

Chiar dacă noi suntem obișnuiți să gândim în lei și euro, nu trebuie să uităm că cele mai multe produse non-alimentare pe care le cumpărăm sunt fabricate în China și alte țări din Asia, iar acestea lucrează cu dolari. Prin urmare, un dolar din ce în ce mai puternic echivalează cu o creștere destul de importantă a prețurilor pentru toate produsele pe care le importăm din afara Uniunii Europene: electronice, electrocasnice, gaze rusești sau chiar fructe (bananele sud-americane), pe lângă comenzile de pe Alibaba sau DX.

Pe de altă parte, chiar și aici apar deja incertitudini: zilele trecute, Trump a declarat pentru Wall Street Journal că marile companii americane nu sunt capabile să concureze cu cele din China pentru că dolarul este prea puternic. Efectul? Dolarul s-a depreciat cu 0.8% în fața monedei europene. Prin urmare, evoluția cursului euro-dolar și, implicit, leu-dolar este destul de dificil de anticipat.

Relațiile cu Uniunea Europeană

Prima reacție a liderilor europeni la alegerea lui Trump nu a fost una tocmai pozitivă, însă ulterior oficialii UE au preferat să comenteze mai puțin, afirmând că așteaptă instalarea americanului în funcție pentru a vedea concret cum vor decurge relațiile. Chiar și așa, o serie de declarații făcute recent de Trump pentru publicația germană Bild confirmă că situația este gri, cu tentă puternică spre negru.

“Te uiți la Uniunea Europeană și vorbim despre Germania. În pricipiu, UE este un vehicul pentru Germania. De aceea cred că Marea Britanie a fost înțeleaptă să iasă. Oamenii nu vor să aibă alți oameni care să vină și să le distrugă țara. Cred că Merkel a făcut o greșeală catastrofică, pentru că a preluat toți acei ilegali”, spune Trump cu referire directă la politica imigranților adoptată de cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Prin urmare, este de așteptat ca relațiile SUA – UE să nu mai fie atât de bune, cel puțin nu atât de bune cât au fost în perioada celor două mandate ale lui Obama. Vestea nu este deloc bună pentru România, în contextul în care parteneriatul cu SUA și colaborarea cu NATO și UE sunt esențiale.

Un pic despre securitate națională: NATO, Deveselu, Moldova

După al doilea Război Mondial, pacea în Europa a fost asigurată de fondarea Uniunii Europene și a NATO. UE a stabilit relații strânse din punct de vedere economic între marile puteri pentru a împiedica practic generarea unor conflicte, iar NATO a asigurat liniștea militară în fața unei Rusii imprevizibile.

Liniștea militară ar putea fi însă spulberată de o apropiere a relațiilor ruso-americane. La prima vedere, Trump lasă senzația că vrea să colaboreze cu Rusia pe diverse teme, însă ultimele zile au adus și un raport CNN cu privire la faptul că Vladimir Putin îl poate șantaja pe noul președinte american. Este greu de intuit raportul real de forțe dintre cei doi, însă Trump și Putin au dat câteva semnale îngrijorătoare pentru țările est și central-europene, așa cum este și România.

Viitorul NATO, în dubiu

Donald Trump susține că NATO este o instituție învechită pentru că nu luptă împotriva terorismului și nu este de acord ca Statele Unite să acopere cea mai mare parte a bugetului. Pe undeva, probabil că are și dreptate: potrivit datelor oficiale ale NATO, bugetul apărării Statelor Unite este estimat la 650 de miliarde de dolari pentru anul trecut. Suma este de peste două ori mai mare decât cea cheltuită pentru apărare de toate celelalte 27 de state membre la un loc.

Practic, NATO nu poate exista în formula actuală fără o implicare activă din partea SUA. Iar o reducere a implicării SUA ar avea efecte negative în regiunea României, mai ales în contextul expansionist al lui Putin (vezi Crimeea și partea de est a Ucrainei). Primele vizate sunt țările baltice, aproape lipsite de apărare chiar și dacă s-ar baza pe o reacție relativ rapidă din partea NATO, iar România ar fi practic prinsă într-un clește.

Scutul antirachetă de la Deveselu

Rusia pare de asemenea pregătită să profite din plin de “prietenia” cu Trump. Cu numai câteva zile înainte de instalarea lui Trump în funcție, Sergei Lavrov, ministrul rus de externe, a anunțat că țara pe care o reprezintă este pregătită să discute cu președintele american despre o serie de subiecte sensibile: arme nucleare, scutul antirachetă și armele în spațiu. Un acord în privința dezvoltării armelor nucleare l-ar putea determina pe Trump să ridice sancțiunile economice dictate împotriva Rusiei, însă pentru noi problema principală vine din altă parte.

Scutul antirachetă are elemente inclusiv în România, la Deveselu. Chiar dacă eficiența acestuia în fața unui eventual atac al Rusiei este mai mult sau mai puțin discutabilă, prezența unui astfel de instrument are un rol protector măcar la nivel moral în fața unei posibile agresiuni externe. Este posibil ca Rusia să ceară eliminarea scutului anti-rachetă în favoarea altor concesii acordate Statelor Unite care să fie pe placul lui Trump.

Ce facem cu Moldova?

Ne-am obișnuit ca o parte dintre maghiari să vehiculeze ocazional ideea Ungariei Mari care include, în viziunea lor, Transilvania, însă nu ne-am fi gândit niciodată la noțiunea Moldova Mare. În cadrul unei vizite oficiale la Moscova, Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a primit din partea lui Putin o hartă a Moldovei care include și regiunea Moldovei din cadrul României. Harta a fost realizată de cartograful italian Bartolomeo Borghi după războiul ruso-turc din 1790-1791. ”Jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc. Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, a fost reacția lui Dodon cu referire la anexarea Basarabiei din 1812.

Poate că această scenă nu are o importanță majoră în contextul actual, însă poate fi interpretată ca o încercare de testare a apelor de către Putin sau pur și simplu ca un exercițiu de imagine. Mai grav este că autoritățile române nu au avut practic nici o reacție oficială, fiind ocupate cu rezolvarea unor probleme personale.

Cert este că, cu sau fără o Moldova Mare, Republica Moldova se va apropia semnificativ de Rusia în următorii ani, cel mai bun exemplu fiind intenția de a renunța la acordul de asociere cu Uniunea Europeană în favoarea unei integrări în Uniunea Euroasiatică condusă de Rusia.

Cu toate aceste semnale și cu instalarea noului președinte la Casa Albă, există o întrebare care ar trebui să ne pună pe gânduri: îi va da Trump mână liberă lui Putin să amestece cum vrea el cărțile în Europa de Est?