De ce cresc bursele în pandemie

Anul 2020 va rămâne în istorie ca unul caracterizat de o pandemie care a încetinit puternic numeroase sectoare economice. Cu toate acestea, bursele americane au atins noi recorduri. Care este explicația?

Prima jumătate a lunii februarie a fost caracterizată de valori record pentru bursele din Statele Unite, dar și pentru Europa. Într-un interval de numai câteva săptămâni, toate aceste recorduri au fost date uitării prin scăderi “specaculoase” care au alarmat investitorii. 

Cauza acelei scăderi este bine-cunoscută: în acea peroada, coronavirusul a “părăsit” China și a ajuns inclusiv în Statele Unite și Europa, cu efecte pe care le resimțim și astăzi. 

Pe măsură ce situația s-a stabilizat spre finalul primăverii, iar noi ne-am obișnuit cu noile condiții de viață, bursele s-au calmat și, treptat, au revenit pe creștere. Aici încep însă o serie de discrepanțe. 

SUA în creștere, Europa în scădere

De exemplu, indicele american Dow Jones, care include 30 dintre cele mai mari companii americane, ajunsese la valoarea de 29.551 în 12 februarie, pentru ca în prezent să fie de circa 30.180, adică mai mare cu 2%. Indicele american S&P 500, care măsoară performanța celor mai mari 500 de companii americane, a oscilat de la 3.386 la 3.709 în același interval de timp, adică a crescut cu peste 8%. Iar indicele NASDAQ, dedicat companiilor americane de tehnologie, a crescut de la 9.817 la 12.755, adică cu circa 28%. 

În schimb, bursele din Europa nu au reușit încă să ecupereze pierderile suferite în luna martie. De exemplu, indicele european Euronext 100, care reunește cele mai mari și lichide companii europene, a oscilat de la 1.182 în 19 februarie la 1.901 în 1.100 în 18 decembrie, adică a scăzut cu circa 8%. În același interval, indicele Euro Stoxx 50 a variat de la 3.865 la 3.545, în scădere cu circa 10%. 

Ce au făcut americanii?

Au printat bani. Mai exact, doar în perioada 26 februarie – 10 iunie, Rezerva Federală (FED, echivalentul BNR-ului din România) a printat nu mai puțin de 3 trilioane de dolari, adică 3.000 de miliarde de dolari. 

Unde s-au dus acești bani? În principiu, FED a cumpărat obligațiuni la instituțiile financiare pentru ca dobânzile practicate de bănci la împrumuturi să rămână scăzute. În acest fel, FED a încurajat populația și firmele să se împrumute în continuare pentru a stimula consumul. Creșterea consumului înseamnă menținerea economiei pe linia de plutire, dar și o creștere a veniturilor pentru firme. Iar multe dintre cele firme sunt listate la burse. Impulsionați de cifrele bune din contabilitate, investitorii au continuat să cumpere acțiuni și, astfel, prețurile acțiunilor au crescut. 

Ce au făcut europenii

Între timp, europenii au adoptat măsuri mai puțin spectaculoase comparativ cu americanii. Pe lângă tipărirea de euro în cantități mai mici, Uniunea Europeană a anunțat abia la sfârșitul lunii mai un amplu plan de redresare financiară în valoare totală de 1.85 trilioane de euro. 

Din această sumă, “doar” 750 de miliarde de euro vor fi disponibili pe termen scurt pentru cele 27 de state membre, dintre care 500 de miliarde sub formă de granturi și 250 de miliarde sub formă de împrumuturi. Restul de 850 de miliarde de euro sunt alocați pentru perioada 2021-2027. 

Cu alte cuvinte, europenii au “pompat” mai puțini bani în economie decât americanii, iar acest lucru a avut ca efect direct o “decuplare” a burselor de pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic. 

Dolarul s-a devalorizat în fața euro

O altă explicație pentru creșterea mai mare a burselor americane are o legătură strânsă cu valoarea dolarului american. În 19 februarie, data de referință pentru cel mai înalt nivel al burselor din prima parte a anului, un dolar valora 1.08 euro. 

La scurt timp după ce americanii au început să tipărească bani, dolarul s-a devalorizat la 1.15 dolari pentru un euro, însă adevărata devalorizare a început în vara. Treptat, moneda unică europeană s-a întărit, iar în prezent un euro valorează 1.22 dolari. 

Practic, bursele americane au crescut și pentru că valoarea în sine a dolarului a scăzut. 

Deși în teorie o monedă puternică reprezintă o veste bună, dezavantajul este că produsele exportate de țările europene în Statele Unite devin mai scumpe pentru populația locală. În același timp, produsele americane devin mai ieftine pe piața europeană și pot deveni o amenințare pentru produsele locale, dar mai scumpe. 

Concluzii

Modul în care Statele Unite și Uniunea Europeană au decis să abordeze pandemia de coronavirus din punct de vedere financiar a avut un impact major asupra burselor. 

Cel mai probabil, americanii vor continua să tipărească bani, însă reține că acest lucru nu reprezintă o garanție că bursele vor continua să crească. Numeroși specialiști avertizează deja că unele acțiuni sunt supraevaluate.