Anii ’20 – ’30 | Începuturile modei

Secolul al XX-lea este perioada cea mai interesantă și mai remarcabilă din istoria omenirii, atât din punct de vedere al invențiilor și al descoperirilor, cât și din punct de vedere social. Cele mai mari schimbări ale societății au avut loc la începutul secolului XX și au generat adoptarea de noi stiluri de viață, vestimentare dar și de noi ideologii.

Începutul secolului ne aduce pe creatorii de modă legendari, precum Coco Chanel, Christian Dior, Jean Lanvin sau Paul Poiret. Tot atunci a fost momentul în care s-au pus bazele marilor case de mode ce se axau pe creații vestimentare exclusiviste, precum și lansarea de tendințe vestimentare în fiecare sezon.

Paul Poiret

De-a lungul timpului, în lumea modei au avut loc nenumărate schimbări, iar dacă înainte de 1900 un anumit trend din modă dura chiar și o sută de ani sau mai mult, acum odată cu dezvoltarea mijloacelor de informare în masă, moda se schimbă într-un ritm mult mai accelerat. Este și motivul pentru care ajungem să avem tendințe de sezon care nu mai sunt dictate după anumite canoane stricte, ci mai degrabă apar și se dezvoltă liber împreună cu trendurile de stradă.

Dacă începutul secolului este marcat de Primul Război Mondial, anii ’20 reprezintă un adevărat moment de glorie pentru moda și industria textilelor. Ca în toate perioadele modei, sub lumina reflectoarelor și în atenția designerilor era silueta feminină, pe care fiecare creator în parte își dorea să o contureze după bunul plac. Întotdeauna bărbatul a fost secundar, iar tendințele durau perioade mai lungi de timp și de cele mai multe ori veneau ca un răspuns la moda pentru femei. Odată cu trecerea spre anii ’30, moda a devenit mult mai glam, infulențată fiind de starurile de la Hollywood.

Începuturile modei

Când vine vorba de moda masculină, începutul secolului XX este dominat de eleganță caracterizată prin lipsă de diversitate. Majoritatea bărbaților aveau costume cu aceeași croială, aceleași culori, chiar și frizurile erau de cele mai multe ori identice. Dacă femeile se bucurau de rochii lungi, cu decolteuri discrete, dar spate descoperit, o varietate de accesorii și coafuri care mai de care mai extravagante, bărbații aveau niște tipare simple din care puțini ieșeau.

Bărbații se diferențiau în special prin detalii și prin atitudine. Cu o gamă de culori restrictivă, croială și modele aproape identice, bărbații se vedeau nevoiți să-și aducă aportul personal asupra ținutei. Extravaganțele acelor vremuri, pe care le putem vedea drept banalități astăzi, erau cravatele sau cămășile în culori deosebite, gulere brodate, broșe sau aceesorii prețioase. O tabacheră din aur cu inițiale gravate, o cravată dintr-un material colorat, un baston de os ori alte asemenea accesorii îi scoteau din banal pe bărbații sătui să fie încadrați în canoane.

Începuturile modei

La capitolul atitudine, era promovat bărbatul puternic, sigur pe el, dar totodată cu o atitudine extrem de relaxată care oferea în ochii femeilor o virilitate seducătoare. Dintre puținele momentele în care un bărbat se putea afișa altfel decât îmbrăcat în costum, activitățile sportive se numărau printre ele. Pantaloni de tip trei sferturi bufanți, bluze cu mâneci scurte, fulare colorate, pulovere subțiri din cașmir și mocasini. Datorită simplității despre care spuneam, artificiile vestimentare erau cele mai importante aspecte. De cele mai multe ori, cămașa îndeplinea rolul elementului central, iar marile case de modă  ofereau o varietate de cămăși în diferite culori sau modele. Gulerul și detaliile erau cele mai exploatate în acest sens.

Dintre personalitățile masculine ale acelei perioade îi remarcăm pe Gary Cooper, Clark Gramble, dar și pe Fred Astaire. În plus, actorul Gary Cooper a fost desemnat drept cel mai bine îmbrăcat bărbat, fiind un icon al acelei perioade. În concluzie, anii ’20- ’30 au fost despre  relaxare, atitudine și ținute simple diferențiate prin mici detatii și accesorii. Din acest motiv a apărut moda extravaganței prin detalii, a originalității prin simplitate în contextul unei uniformizări impusă de context.