Alegeri europarlamentare 2019: Trezirea tinerilor

Decembrie 2016: 3.2 milioane de voturi la Senat, respectiv Camera Deputaților, din cele șapte milioane de voturi exprimate. Primul loc în opțiuni cu peste 45% din numărul total de voturi.

Mai 2019: două milioane de voturi din cele 8.6 milioane de voturi numărate din totalul de 8.9 milioane de voturi exprimate. Al doilea loc în opțiunile electoratului cu numai 23% din numărul total de voturi.

Acestea sunt rezultatele obținute de Partidul Social Democrat (PSD) la alegerile pentru Parlamentul României din 2016 și, respectiv, pentru Parlamentul European din 2019. Practic, în numai doi ani și jumătate, PSD a pierdut un milion de votanți, în ciuda faptului că numărul de alegători a crescut cu un milion de persoane.

Cum s-a petrecut această schimbare radicală într-un timp atât de scurt, în contextul în care PSD are un puternic bazin electoral în județele sărace ale țării, Oltenia și Moldova, inclusiv în rândul clasei muncitoare? Există mai multe explicații.

De ce au ieșit tinerii la vot?

În mod obișnuit, cea mai mare prezență la vot este înregistrată în rândul persoanelor trecute de prima tinerețe, așa cum s-a întâmplat și acum: peste 5.1 milioane dintre cei 8.9 milioane de persoane care s-au prezentat la vot au peste 45 de ani.

Cu toate acestea, numeroasele legi anti-justiție promovate de coaliția formată din PSD și ALDE prin intermediul majorității parlamentare și numeroasele gafe de comunicare făcute de PSD și ALDE au trezit la viață tinerii, care în mod tradițional nu sunt interesați de politică. Întrucât consideră că politica nu are efecte directe asupra vieții lor, tinerii au preferat mult timp să stea departe de politică, mai ales datorită concepției că “toți fură, indiferent de partidul pe care îl reprezintă”.

În această categorie intră elevii majori, studenții, dar mai ales angajații tineri din companiile multinaționale. Când știi că te-ai zbătut ani de zile pe băncile facultății sau pe cont propriu pentru a ajunge programator la o companie de tehnologie, analist financiar la o bancă sau manager la o multinațională, simți dorința de a ieși la vot când vezi că politicienii pe care nu i-ai votat niciodată dau vina fix pe aceste companii pentru toate problemele apărute în țară.

Și, mai ales, îți vine să ieși la vot când realizezi brusc că legile votate în Parlament au inevitabil o influență asupra vieții tale și că, la un moment dat, pot determina inclusiv compania pentru care muncești să părăsească piața din România din cauza dificultății sau imposibilității de a dezvolta afaceri în țara noastră.

A doua explicație este că toți acești tineri au avut de această dată o alternativă puternică la partidele tradiționale, precum PSD și PNL. Au avut alternativa Alianței 2020 USR Plus, formată în special din politicieni tineri care vorbesc pe limba tinerilor, cu cuvinte bine alese, cu argumente. Dar, mai ales, o alianță formată din politicieni care au demonstrat că se luptă în Parlament împotriva PSD și ALDE în ciuda faptului că se află în minoritate.

Și totuși, există o întrebare suplimentară. Cum a reușit PNL să obțină primul loc în preferințe cu un lot de candidați care fac parte din vechea gardă de politicieni rupți de realitatea cotidiană a tinerilor? Ei bine, explicația este relativ simplă. Nu doar tinerii au votat masiv anti-PSD, ci și o parte dintre locuitorii din orașele mici și din mediul rural care în mod tradițional votau cu PSD.

Știu că în bula noastră de Facebook aproape toată lumea votează cu USR Plus, însă realitatea este că USR și Plus sunt partide cvasi-necunoscute în orașele mici și în mediul rural, în special pentru că nu au reușit încă să ajungă acolo, din cauza numărului relativ mic de membri. Unii locuitori din aceste zone ale țării au decis să voteze anti-PSD și anti-ALDE, iar cea mai simplă opțiune pentru ei a fost PNL, un partid tradițional pe care îl cunoșteau, care s-a aflat în opoziție de la ultimele alegeri parlamentare și care l-a avut cap de afiș pe Rareș Bogdan, cunoscut unui anumit tip de public de la televizor.

În al treilea rând, prezența masivă la vot s-a datorat și referendumului convocat de președintele Klaus Iohannis, care a abordat două întrebări legate de justiție, ca urmare a numeroaselor legi date în ultima perioadă de PSD și ALDE. Probabil că, în absența unui referendum, prezența la vot la alegerile europarlamentare ar fi fost sensibil mai mică, cu un ușor procent mai ridicat pentru PSD și mai mic pentru USR Plus, poate chiar și cu ALDE peste pragul electoral de 5%.

Am câștigat o bătălie. Ce urmează?

Din păcate, rezultatele de la alegerile pentru Parlamentul European nu schimbă direct componența Parlamentului României sau a Guvernului. În practică, este foarte posibil ca o serie de parlamentari PSD și ALDE să-și dea demisia din partid. Nu pentru că își dau seama că legile pe care le-au votat nu sunt bune, ci în încercarea de a se muta la partide care să le ofere șansa de a rămâne în Parlament și la alegerile viitoare.

Previzibil, printre partidele care vor câștiga parlamentari în perioada următoare se numără Pro România (dezertori de la PSD în partidul condus de Victor Ponta) și PNL (dezertori de la ALDE, care anterior erau înscriși în PNL). Singura parte bună în această poveste este că PSD și ALDE ar putea pierde majoritatea de la Senat, după ce a pierdut deja la mustață și majoritatea de la Camera Deputaților.

Într-un scenariu optimist, USR Plus, PNL, Pro România și Partidul Mișcarea Populară al fostului președinte Traian Băsescu vor depune o moțiune de cenzură care va conduce la căderea Guvernului, la instalarea unui Guvern alcătuit din membri ai celor 4-5 partide mai sus menționate și la organizarea de alegeri parlamentare anticipate în toamnă, simultan cu alegerile pentru președinte, sau cel târziu în vară, simultan cu alegerile locale pentru primarii.

Prin urmare, chiar și după condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea, nu am scăpat de PSD și ALDE. Mai avem încă multe bătălii de purtat și cel puțin încă trei voturi de dat până la sfârșitul anului viitor. Cel mai important lucru este că această mișcare de protest reprezentată de votul masiv să continue la toate alegerile care vor urma.