Inspirat fiind de multitudinea de filme de animație care mai de care mai interesante, dar și mai complexe, m-am gândit să-ți prezint cât și mai ales de ce costă atât de mult ca aceste producţii de fantezie să fie realizate. Pentru partea a doua, m-am gândit să vorbesc despre încă un mare mister care pe mine m-a fascinat: piramidele. Necropolele astea tainice, despre care s-a scris, se scrie și se va scrie mult timp de acum încolo, nu încetează să ne minuneze. Cum au fost construite, cum de s-a reușit la vremea aceea transportarea și punerea în poziție a unor imense blocuri de piatră, cum de au reușit egiptenii să alinieze perfect piramidele și mai ales cât ar costa să fie construite. La o parte dintre aceste întrebări voi încerca eu să răspund.

Îți vine să crezi că filmele de animație au bugete de sute de milioane de euro? Asta, deşi producţia lor nu implică distrugerea unei duzini de mașini de lux, plata unor actori care cum respiră cer milioane de euro sau angajarea a sute de figuranți. Unde se duc banii?

Istoria filmelor de desene animate începe în 1914. În acel an, Winsor McCay, considerat părintele animației, a lansat pelicula-reper “Gertie Dinozaurul”. Însă istoria desenelor animate, în forme rudimentare, este mult mai îndepărtată. De la fenakistoscopul profesorului belgian Joseph Plateau la teatrul optic al lui Emile Reynaud în 1888 și până la revoluția adusă de Walt Disney odată cu introducerea sunetului sincronizat, desenele animate au cunoscut o groază de progrese. De la minutul de film animat care avea nevoie de cel puțin o mie de desene diferite și până la cele generate pe calculator din ziua de astăzi, industria a ajuns la o complexitate greu de imaginat, iar asta evident că a adus costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, dacă-ți vine să crezi, fiecare fir de păr al monstrulețului Sully a fost generat pe calculator. Are exact  2,320,413 și fiecare a necesitat muncă, nu glumă.

Din păcate, nu cunoaştem nici un străstrăstrăstră-nepot al faraonului Khufu pe care să-l întrebăm cât a pompat în construcţia aia – faraonică în sensul cel mai propriu – marele conducător al dinastiei a patra din vechiul regat al Egiptului. Norocul face că au estimat asta nişte cercetători, ale căror informații le-am prelut și eu pentru a ți le aduce la urechi.

Nu mai lungim vorba, iată episodul de săptămâna aceasta.

Abonează-te la Cavaleria.ro pe Youtube

You Might Also Like

2 Comments

  1. 1

    Salut. Între cele 2 teme alese se aude o melodie pe care am auzit o pe vlogul zaiafet. Sigur puteți găsi ceva care sa de-a o nota de originalitate…
    Nu mă deranjaza dar mă gândesc eu că ați vrea sa știți dacă articolele dvd vor fi asociate cu alte vloguri

    • 2

      Sigur putem găsi, însă nu urmărim vlog-urile lui. Folosim servicii plătite de muzică, dacă și el face la fel atunci bravo lui. Posibil să ne mai intersectăm cu soundtrack-ul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.