VIDEO | Prețul Corect – Autoturisme și combustibili alternativi

La cererea publicului cititor, privitor şi în general curios prin natura sa, o să le fac pe plac fanilor seriei noastre și o să prezint costurile de producție estimate ale unui autoturism. Unul aşa, luat ca model abstract, ca să-şi facă oamenii o idee ce costă şi cât la maşina pe care o conduc, din parcare până la primul semafor. Analizăm ce implică întregul proces de făurire a unui automobil, de la schițe și idei până la produsul finit. În partea a doua, gândim ecologist și vorbim despre combustibilii alternativi. Mai exact, despre hidrogen.

Oricine are mașină sau are de gând să devină conducător auto vrea, în mod firesc, să știe cât costă producția unui autoturism. Cu interesul firesc al românului vis-a-vis de capra vecinului mai bogat, aproape toți proprietarii de autoturisme vor să mai știe și chestiuni din culise legate de hypercar-uri sau de mașini concept. Dacă te numeri printre curioșii ăștia, ziua ta norocoasă a sosit, fiindcă aici taman despre asta discutăm.

Deși industria auto este una dintre cele mai robotizate din lume, şi acolo încă mai lucrează oameni. Din fericire pentru clasa muncitoare. De la turnarea oțelului în matrițe și până la asamblarea ultimelor detalii din bord, o mașină are nevoie, în medie, de 16 ore ca să prindă contur. Deși n-ai crede, companiile de automobile cheltuie pentru a crea un model nou între 500 de milioane şi un miliard de dolari, pentru inginerie și proiectare. Suma asta pare enormă, mai ales dacă te raportezi la salariul minim pe economie în România, sau când te gândești cât ai dat tu pe minunea ta pe patru roți de care sunt sigur că ești mândru.

Lăsăm inginerii la planşele lor de lucru și ne ocupăm apoi de combustibili alternativi. Primul element din tabelul periodic al lui Mendeleev, adică hidrogenul, poate fi utilizat în două moduri pe post de carburant auto. Primul este să îl combini cu oxigenul într-o pilă de combustibil – sau fuel cell, cum se zice în romgleză – și astfel să generezi electricitate. A doua metodă, ceva mai ortodoxă, e să arzi gazul în cilindrii unui motor termic, de care probabil ai deja. Deși la pompă hidrogenul este mai scump decât bezina și motorina laolaltă, măcar ştim că acest gaz simplu în structura sa atomică nu poluează. Dacă trecem peste faptul că are prostul obicei de-a exploda cam repede și că nu-i tocmai simplu de stocat, hidrogenul pare chiar o alternativă pentru un viitor mai curat.

Cu riscul să-i lăsăm fără obiectul muncii pe toţi şeicii care acum stau cu ochii pe preţul petrolului cum stătea mămaia-ta cândva cu ochii pe butelie, la coadă, în vremea lui Ceauşescu.