Revoltele din IRAN – tot ce trebuie să știi

Mahsa Amini. Ține-i minte numele. Ea reprezintă simbolul revoluției în Iran. Pe 16 septembrie, Mahsa vizita Teheranul, capitala Iranului. Tânăra, în vârstă de 22 de ani, a fost reținută de forțele de ordine la ieșirea dintr-o stație de metrou, fără alte explicații sau motivări, altele decât că implică regula hijabului. Hijabul este, cum probabil ați ghicit sau ați aflat până acum, șalul pe care femeile musulmane sunt obligate să îl poarte peste cap, chiar peste gură și da, peste ochi în unele părți ale lumii. În Iran, legea hijabului există din 1981, imediat după revoluția islamică.

Revenind la Mahsa. Forțele de ordine au dus-o la un centru de detenție. La ușă aștepta fratele ei, care a auzit țipete venind din interior. Un martor a ieșit și i-ar fi spus fratelui Mahsei că polițiștii au omorât în bătaie o fată tânără.

Apoi, o ambulanță a transportat-o la spital. Pe social media au circulat imagini cu ea pe patul din spital, cu tuburi și drene atașate, și cu sânge la ureche. La trei zile după ce a fost reținută, Mahsa Amini a fost declarată moartă. 

Focul a fost reaprins. Mocnea de ceva vreme, cu mici scântei din când în când, care au fost înăbușite de forțele de ordine rapid, de fiecare dată. De data aceasta, se pare că răbdarea oamenilor s-a scurs complet. Au izbucnit proteste în mai multe zone ale Teheranului, după ce moartea Mahsei a fost anunțată. Mulțimile scandau “moarte dictatorului” și “moarte lui Khamenei”. Se referă, evident, la liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei. 

Până în momentul în care eu scriu acest material, au murit cel puțin 76 de persoane în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine în mulțimile protestatare. Au apărut imagini pe social media din timpul protestelor, în care se văd jandarmi, militari, polițiști cum lovesc protestatarii.

Proteste de susținere pentru poporul Iranian au avut loc și în alte locuri din lume – în Atena a fost aruncat un cocktail molotov în ambasada Iranului, în Londra și Paris iarăși au fost ciocniri între protestatari și forțele de ordine. 

Dar ce îi supără atât de mult pe iranieni, dar mai ales, pe femeile iraniene? Libertățile lor fundamentale, umane, sunt încălcate de câteva decenii. Nu degeaba se aude probabil chiar acum într-o piață a Teheranului “moarte dictatorului!” Ayatolah Ali Khamenei este liderul suprem al Iranului, așa cum am menționat mai devreme. Iran este republică islamică, ceea ce o face o teocrație. Adică, totul se învârte în jurul legilor date de o zeitate. În cazul acesta, Allah. Cu toate acestea, Ali Khamenei este centrul decizional. El ascute lama, el taie capul, el sapă groapa. Iran este o autocrație, de fapt. Condusă de un dictator în vârstă de 83 de ani, cu vederi extremiste, cu putere mai mare decât președintele Iranului. El este dictatorul la care se referă iranienii de pe străzi. 

Nu a fost mereu o autocrație Iranul. Sigur, nu o să vă vorbesc de imperiul Persan și alte perioade din istoria îndepărtată. Vin mai aproape de noi, în 1925 mai exact, când Iranul devine stat imperial sub dinastia Pahlavi. La conducere au venit niște Shahi, care într-o traducere simplistă ar însemna “rege”, dar mai aproape de adevăr am fi să traducem prin “regele regilor”. Această dinastie de regi ai regilor a avut viziuni progresiste, ei au fost apropiați ai occidentului, mai ales ai Statelor Unite. Conservatorismul islamic a ridicat multe nemulțumiri care au dus la revoluția din 1979, în urma căreia s-a terminat cu regii, Iran a devenit republică și hijabul a fost declarat obligatoriu pentru toate femeile. 

Zece ani mai târziu, domnul acesta bărbos a devenit lider suprem și adunările lor arată cam așa: 

Nu, nu este un miting nazist, sunt imagini de la discursul lui Ali Khamenei din 2019. 

Există în Iran ceva ce se numește Poliția Moralității, o ramură a poliției, care se ocupă cu aplicarea legilor vestimentare în public. Da, este poliția modei. Glumesc. Legile vestimentare spun că toate femeile peste vârsta pubertății trebuie să își acopere capul și să poarte haine largi. De fapt, regulamentul acesta este doar o interpretare a statului asupra legilor Islamice Sharia, care cer atât bărbaților, cât și femeilor să se îmbrace modest. De fapt, Poliția Moralității vizează doar femeile, și nu doar legat de hijab. Se vede o șuviță de păr, amendă. Ai o eșarfă prea albastră, ești dusă în centrul de corecție. Asta e chestiunea, că nu există reguli clare în ce privește ce e potrivit de purtat, totul e la latitudinea agentului de Poliția Modei. 

Și acum, să revenim la focul care arde din ce în ce mai tare în Iran. Păi tu nu ai fi supărat dacă n-ai avea voie să umbli cu capul gol? Dacă s-ar lua de tine autoritățile că ai haine prea strâmte? Dacă ar fi omorât poliția în bătaie o fată pentru că i se vedea părul? Cred că ba da. Dar, cum am mai spus, moartea tinerei Mahsa Amini reprezintă doar o picătură dureroasă într-un pahar prea plin. Iranienii vor să iasă de sub jug și vor reuși, după cum par lucrurile.

În Iran, femeile nu au voie să divorțeze, nu au dreptul la custodia copiilor proprii, nu au voie să muncească sau să călătorească fără acordul unul bărbat. Până recent, nu aveau voie să meargă la meciuri de fotbal. Acum au voie, dar li se delimitează o zonă mică în tribune. 

În 2019, doamna Nasrin Sotoudeh, o avocată de succes care apăra femeile condamnate pentru că umblau fără hijab, a primit 38 de ani de închisoare și 148 de lovituri de bici pentru lucrul împotriva sistemului și insultarea liderului suprem Khamenei.

În 2019 a mai fost o revoltă în Iran. Prețul gazului crescuse atunci foarte mult și asta a declanșat cele mai violente revolte din 1979. Majoritatea protestatarilor atunci erau oameni cu venituri mici, care erau afectați direct de scumpirile de gaze. Și atunic, autoritățile au oprit accesul la internet pentru câteva zile și au deschis focul asupra mulțimii, estimările vorbind de peste 360 de victime.

Zilele acestea au loc revolte peste tot în Iran, nu doar în capitală. Și, destul de important, cred eu, de data aceasta nu sunt doar persoanele cu venituri scăzute. Fiindcă opresiunea nu se uită la portofel tot timpul. 

Accesul la internet este limitat sau blocat complet, în special aplicații precum WhatsApp, Instagram sau Facebook. Făcând dificilă comunicarea protestatarilor între ei și cu restul lumii.

Un avocat care luptă de două decenii pentru drepturile femeilor din Iran a spus că “Furia nu e doar pentru moartea  Mahsei, ci pentru că nu ar fi trebuit arestată în primul rând.” Tot ea spune că protestatarii “nu au nimic de pierdut. Se ridică și strigă DESTUL! Sunt dispus să mor ca să trăiesc o viață care merită trăită!”