Știrile Săptămânii: Lecție sadică la o școală din Constanța. Bani de Mazăre.

Lecţie sadică

Ştiţi bancurile sadice cu Alinuţa? Sunt zero pe lângă imaginaţia bolnavă căreia i-au dat frâu nişte oameni care se consideră profesori. Mai mulţi elevi de nici zece ani ai unei şcoli creştine particulare din Constanţa au fost obligaţi să joace într-o scenetă sinistră în care un bărbat deghizat în călău mimează că îi decapitează cu un topor de plastic: sfârşitul domnitorului Constantin Brâncoveanu şi al fiilor lui, ucişi de turci pentru că nu au vrut să renunţe la credinţă. Imaginile au ajuns pe reţelele de socializare, au stârnit furia multor părinţi din toată ţara şi îngrijorarea psihologilor, pentru posibilele traume pe care le-au suferit copiii.

Explicaţia directorilor şcolii a fost şi ea traumatizantă: profesorii au vrut să dea un exemplu de urmat – cum să îţi preţuieşti credinţa cu orice preţ. Eu unul mă tem că cine a pus în scenă aşa ceva şi-a păstrat credinţa, dar şi-a pierdut omenia. Nici nu vreau să mă gândesc cum i-ar învăţa pe elevi că teroriştii de la Statul Islamic fac rău. Iar sceneta cu morală religioasă ar putea fi răspunsul clar la dilema “Să îmi înscriu copilul la ora de religie sau nu?”

Milioane din video chat

Acum câţiva ani râdeam de un prieten care mă înnebunise că şi-ar fi dorit să fie fată şi să facă video chat. Nu era chiar nebun el. Cel mai mare caz de evaziune fiscală anchetat vreodată, 300 de milioane de dolari, are în centru o asemenea firmă. Din România. Reţeta e simplă, câteva zeci de apartamente în toate oraşele mari din ţară, fete tinere şi frumoase cu poftă de câştigat bani uşor. Poliţiştii spun că o fată cu vino-ncoa’ şi imaginaţie reuşea să câştige şi 8.000 de dolari pe lună. Firma avea contracte cu site-uri importante din Statele Unite prin care erau abordate tinerele.

Contractele erau legale, dar oamenii legii au îndoieli că toate sumele, uriaşe de altfel, erau declarate la Fisc. Unde mai pui că banii erau trimişi din America prin off-shoreuri. Angajatele şi patronii lor dau acum explicaţii poliţiştilor, care după 90 de percheziţii au ridicat șase milioane de dolari şi au cerut sechestru asigurator pe încă 15 milioane, cinci locuințe şi şase maşini de lux.

Bani de Mazăre

Din seria “Ghici cine vine la DNA?” avem acum Radu Mazăre. Arestat pentru că ar fi luat mită nouă milioane de euro în schimbul unor contracte plătite de primăria lui. A lui, pentru că aşa pare: afacerea omului. Cea mai mare parte din bani, şapte milioane de euro (voi auziţi cum se numără şpăgile în România?! Cu milioanele de euro ?!) au venit de la un deputat PSD, Eduard Martin, scriu procurorii în dosar. Politicianul este fiul fostului prefect de Constanţa şi controlează o firmă de salubritate care a avut în ultimii ani, atenţie, aproape 900 de contracte cu instituţii publice.

Doar cu primăria din Constanţa a semnat o înţelegere pe 25 de ani, în sumă totală de peste un miliard de lei. Fac pauză de scris să îmi pun apă în pahar, că nu mai pot…În fine, după o noapte de arest, primarul Mazăre a fost eliberat de judecători. Şi, alb la faţă, a oftat că nu vrea să mai candideze, pentru că din cauza asta este hărţuit…Sensibili, judecătorii l-au eliberat după o noapte de arest…

Dezbină şi cucereşte, varianta cu bani mulţi

China seamănă vrajbă între Statele Unite şi marile puteri din Europa. Franţa, Germania şi Italia aderă la Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, înfiinţată de Beijing, şi considerată de americani rivala Băncii Mondiale. Decizia ţărilor europene este o lovitură diplomatică majoră pentru Washington. Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură a fost lansată anul trecut la Beijing şi are ca scop majorarea investiţiilor asiatice în transporturi, energie şi telecomunicaţii.

Economiştii spun că poate rivaliza cu Banca Mondială, care este dominată de ţările occidentale, dar şi cu Banca Asiatică pentru Dezvoltare, condusă de Japonia. Nemţii şi britanicii, oameni dintr-o bucată, cu gândire economică sănătoasă, au spus pe şleau: au numai avantaje. Anglia, de exemplu, a semnat deja acorduri pentru o linie ferată de mare viteză, o centrală nucleară, servicii financiare şi pentru preluarea unor acţiuni. Americanii nu au primit bine vestea, iar presa de peste ocean scrie că Washingtonul a făcut presiuni în Europa pentru a evita un astfel de scenariu. Totuşi, până acum, sunt 26 de state fondatoare, majoritatea din Asia şi din Orientul Mijlociu. Şi, dacă ne-ar primi, ce bine ar fi şi pentru noi! Să fim serioși…