Moda sustenabilă nu este un trend!

Industria modei este una dintre cele mai poluante din lume. Îți vine să crezi sau nu, este chiar mai poluantă decât cea a petrolului, iar vacile care produc cantități uriașe de dioxid de carbon pare doar o poveste în comparație cu ce se întâmplă în industria modei. Unele studii spun că ar fi a doua cea mai poluantă din lume, iar altele o poziționează pe locuri ceva mai jos în top. Însă, oricum ar fi, simplul fapt că se află pe acestă listă ar trebui să ne dea de gândit. Fast fashion a dominat și remodelat industria modei încă din anii 90 și a fost un factor important asupra impactului devastator asupra mediului datorat emisiilor enorme de gaze cu efect de seră. Totuși, cum este cu putință ca hainele, pe care la prima vedere le consideri inofenstive, să aibă concecințe atât de grave asupra mediului? Voi încerca să-ți explic cât de simplu pot.

Termenul de fast fashion a fost folosit pentru prima dată la începutul anilor 1990 pentru a descrie modelul de afaceri Zara, iar acum a ajuns să domine întreaga industrie. Cum descriem acet trend? Foarte simplu: haine ieftine, producție rapidă și vânzări accelerate. Tendințe în continuă schimbare, trenduri apărute peste noapte și haine care nu se mai demodează de la un an la altul, ci de la un sezon la altul, uneori chiar mai repede. Dacă înainte trendurile erau dictate de prezentările de modă care aveau loc, de regulă, de două ori pe an, acum nu doar că avem parte de prezentări și lansări chiar și de patru-cinci ori pe an, dar retaileri mari precum TopShop, Primark sau Forever21 pot transforma o idee sau un trend de moment în realitate, în câteva săptămâni.

Astfel, dezvoltarea rapidă a industriei, succesul fulminant al acestor retaileri mari, popularizarea hainelor ieftine și posibilitatea de-a produce în masă cantități enorme de haine au dus la o schimbare majoră a comportamentului de consum. De exemplu, în anul 2014 o persoană obișnuită deținea cu până la 60% mai multe articole vestimentare decât același consumator din 2000. Mai mult decât atât, consumatorul din 2014 purta aceleași haine doar jumătate din timpul pe care l-ar fi oferit în 2000. Cu alte cuvinte, cumpărăm mai mult și purtăm mai puțin. Un mix de-a dreptul ideal pentru marii retaileri, dar nimicitor pentru natură. Dacă ne uităm chiar mai departe în istorie, putem vedea o radiografie chiar mai frapantă. În 2014 americanii cumpărau de cinci ori cantitatea de haine față de 1980. Asta se traduce în primul rând prin cantități uriașe de haine aruncate, deci deșeuri poluante. 

Așa cum spuneam, fast fashion se bazează în primul rând pe producerea de haine cât mai ieftine, deci de calitate inferioară. Asta înseamnă materiale de proastă calitate, metode de obținere poluante și deloc sigure pentru consumatori, dar mai ales pentru mediu. Până să ajungem să vorbim despre poluarea datorată producerii acestor haine, hai să ne gândim un pic ce se întâmplă cu milioanele de tricouri și rochițe purtate de două-trei ori, ca mai apoi să ajungă să zacă prin depozite. Doar în Statele Unite ale Americii au ajuns în 2014 să zacă prin depozite 10,46 milioane de tone de haine! Din această cantitate uriașă doar 15-20% ajunge să fie reciclată sau donată în scopuri caritabile. Asta deși peste 99% dintre haine sunt reciclabile. Însă, 85% dintre acestea ajung să zacă prin depozite, fie aruncate în natură. 

Cu ce afectează producția natura? Bumbacul este un material natural până la urmă, nu? Dacă ar fi doar bumbac ar fi excelent. Doar că ar fi prea scump, iar fenomenul fast fashion n-ar putea fi viabil. Însă, hainele sunt produse în mare parte din diferite tipuri de materiale, deseori amestecuri din diferite țesături, multe dintre ele sintetice. Evident, asta înseamnă automat costuri de producție mai mici, dar și poluare mai mare. Ce știm noi despre materialele și produsele sintetice? Că în general sunt poluante. Ce înseamnă pentru noi, consumatorii? Calitate și confort de mâna a treia. Dar așa cum spuneam, hainele din bumbac 100% sunt doar un vis frumos, chiar dacă de multe ori eticheta asta suține. În general, bumbacul se găsește în 40% din toate hainele produse la nivel global, în timp ce poliesterul și nailonul se găsesc în peste 70% din haine. Ambele materiale din urmă sunt extrem de poluante și de cele mai multe ori nu sunt obținute din reciclarea altor materiale. 

Chiar dacă bumbacul este un material natural, industrializarea și cantitățile enorme în care a ajuns să se cultive l-au transformat într-un material cu potențial poluant. Să facem niște calcule simple. În primul rând, bumbacul este o plantă mare, consumatoare de apă. Mai exact, 2,6% din apa la nivel global este folosită pentru plantațiile de bumbac. Și ca să înțelegi chiar mai bine despre ce vorbesc, pentru fabricarea unui singur tricou este nevoie de nu mai puțin de 700 de galoane de apă, adică peste 2000 de litri.

Deși doar 2,4% din suprafața agricolă de pe Terra este acoperită cu plante de bumbac, acestea consumă aproape 10% din toate produsele chimice folosite la nivel mondial în industria agricolă și nu mai puțin de 25% din toate pesticidele. O catastrofă de mediu coroborată cu industria modei a avut loc în anii ’60, când Uniunea Sovietică a redirecționat două râuri care alimentau Marea Aral pentru a menține plantațiile de bumbac din zonele care sunt acum cunoscute drept Kazahstan și Uzbekistan. Rezultatul? O catastrofă imensă tradusă prin secarea aproape în întregime a Mării Aral. 

Spre deosebire de bumbac, care este un material natural și deși cultivarea lui la nivel industrial este poluantă, polimerii sintetici sunt produși în fabrici, deci nivelul de poluare este considerabil mai mare. În procesul de obținere al nailonului este produs foarte mult oxid de azot, un gaz cu efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Și deși ai crede că poluarea se termină odată cu ieșirea produsului din fabrică te înșeli. Pe toată durata vieții lui, nailonul se descompune și poluează. Mai mult decât atât, chiar și în mașinile de spălat acesta se descompune și duce la apariția de microplastice în apă și aer. Ca să înțelegi gravitatea situației trebuie să știi că de curând cercetătorii au descoperit că plouă și ninge cu plastic până și în cele mai îndepărtate regiuni ale Terrei. În zona arctică, de exemplu, care este considerată una dintre cele mai curate medii de pe Planetă, pot fi găsite picături de ploaie în care se găsesc particule de plastic, chiar și la altitudini de peste 3.000 de metri. 

Asta înseamnă că, odată ajunse în apa de ploaie, microparticulele de plastic pot ajunge și în alimentele pe care le consumăm, iar concecințele nu sunt cunoscute încă cu exactitate de oamenii de știință. În plus de asta, hainele de proastă calitate, fabriate în mare parte din fibre sintetice, se descompun mult mai repede decât îmbrăcămintea de calitate superioară, fabricată din materiale naturale. La prima vedere pare un lucru bun, însă nu și atunci când acestea ajung să se descompună în natură. 

La scară mică industria modei nu este una foarte poluantă însă, cantitățile enorme de haine produse în fiecare an, industrializarea la scară largă și cantitățile enorme de deșeuri care nu se reciclează au transformat această industrie într-una foarte, foarte distructivă. Fabricile enorme sunt mari consumatoare de energie ceea ce se traduce prin emisii foarte mari de gaze cu efect de seră. O altă cifră alarmantă a industriei este legată de energia utilizată – 80% din energia consumată în industria modei este utilizată pentru fabricarea și procesarea materialelor textile. Mașini de cusut, mașini de spălat, utilaje, pompe de aer și așa mai departe. Toate consumă cantități uriașe de energie. Cea mai mare parte din fabricile de textile, cele care furnizează haine în toată lumea, se află în China. Aici cea mai mare parte din enegie este produsă folosind cărbuni și combustibili fosili. Asta înseamnă poluare în plus. Unde mai pui costurile de transport și emisiile de CO2. Navele care transportă hainele din China în toată lumea ard cantități uriașe de combustibil care conține de 1800 de ori mai mult sulf decât carburantul folosit de vehiculele obișnuite, ceea ce face din transportul naval un sector semnificativ mai poluant.  

Mai punem pe lista factorilor poluanți și deșeurile și substanțele chimice pe care marile fabrici de textile le varsă direct în apele și râurile din întreaga lume, majoritatea dintre ele în stare brută fără a fi tratate în prealabil. Deși în majoritatea țărilor exită legi care obligă fabricile să trateze substanțele chimie înainte de a le deversa în râuri și lacuri, puține sunt cele care respectă aceste reguli. Așa s-a ajuns să existe o mulțime de lacuri și râuri extrem de poluate, unele dintre ele nemaiputând fi prielnice pentru pești și alte animale. Este cazul râului Citarum din Indonezia și râul Pearl din China. Aceste ape poluate nu doar că nu mai pot fi un mediu pentru pești și animale, dar nici oamenii nu se mai pot spăla sau bea din acele locuri, iar irigarea terenurilor cu aceste ape devine imposibilă. Sau, dacă este posibilă, se transformă într-un adevărat pericol pentru sănătatea celor care consumă alimente irigate cu acele ape. 

Aceștia sunt doar câțiva factori și câteva motive pentru care industria de fashion a devenit atât de poluantă și de distructivă. Ce poți face tu pentru a-ți aduce aportul la minimizarea acestui fenomen? Poți începe în primul rând prina a cumpăra mai puțin. Evită să cumperi mai mult decât ai nevoie și nu-ți schimba garderoba de la un an la altul. Cu cât cumpărăm mai puțin și nu mai încurajăm acest consumerism excesiv, cu atât avem șanse mai mari să scădem acest fenomen. Și dacă tot cumperi, încearcă să te axezi pe cele realizate din materiale textile naturale, eco friendly, realizate din materiale reciclate și evită pe cât posibil materialele sintetice. Evită hainele foarte ieftine. Acestea în primul sunt fabricate din materiale ieftine, în condiții deloc prietenoase cu natura. În al doilea rând, în loc să cumperi cinci tricouri ieftine pe care să le transformi în câteva luni în cârpe, mai bine cumperi mai puține și de o calitate mult mai bună. Și curățarea lor are un rol foarte important! Detergenții, balsamurile și majoritatea produselor convenționale sunt extrem de poluante. Așa că, încercă să folosești produse de curățare ecologie. Da, știu, sunt mai scumpe, dar dacă vrei să îți aduci un aport pozitiv asupra mediului poți încerca.