Salariu minim în Uniunea Europeană: care vor fi efectele pentru angajații români?
Comisia Europeană a anunțat recent un proiect (PDF) care prevede aplicarea unui salariu minim în Uniunea Europeană. Inevitabil, o parte dintre cei care nu s-au informat complet despre noul proiect s-au “bucurat” că va fi introdus un salariu minim valabil în întreaga Uniune.
Nimic mai fals. Noul proiect al Comisiei Europene include o serie de prevederi cu privire la principiile de aplicare a unui salariu minim, fără însă să stabilească o anumită sumă minimă de plată.
De altfel, în prezent, doar 21 dintre cele 27 de țări membre al Uniunii Europene, printre care și România, au un salariu minim la nivel național. În schimb, celelalte 6 țări europene au un salariu minim stabilit prin contracte colective de muncă.
Uniunea Europeană nu poate impune un nivel pentru salariul minim, întrucât salariul minim intră în atribuțiile fiecărui stat membru. În plus, un salariu minim identic în toate țările Uniunii este de asemenea imposibil. Nu doar că multe țări, printre care și România, nu au adoptat încă moneda unică europeană, dar salariul minim depinde de numeroși factori economici care diferă radical de la o țară la alta.
Prin urmare, propunerea făcută de Uniunea Europeană este de a introduce o serie de reguli care să fie respectate de toate statele membre, cu scopul de a oferi salarii minime “potrivite” pentru fiecare stat membru, raportat la valoarea banilor din țara respectivă.
Reguli pentru salariul minim
Astfel, iată câteva dintre cerințele impuse statelor membre, conform proiectului realizat de Comisia Europeană:
În cele 21 de state care au salarii minime, vor fi impuse anumite criterii naționale pentru stabilirea și actualizarea salariului minim, iar printre acestea se vor număra: puterea de cumpărare, productivitatea muncii, nivelul salariului brut și distribuția salariului brut.
Cuvântul cheie pe care trebuie să îl reții aici este productivitate. În economia privată, productivitatea muncii este factorul cheie pe baza căruia se stabilește salariul. Un salariu prea mic raportat la productivitate are ca efect că firma nu găsește angajați buni, iar un salariu prea mare raportat la productivitate nu va genera profit pentru proprietarii afacerii.
De asemenea, proiectul prevede că statele membre să actualizeze periodic nivelului salariului minim, în funcție de o serie de factori care să fie analizați inclusiv prin intermediul unor organe consultative din afara mediului legislativ. Cu alte cuvinte, proprietarii afacerilor să aibă un cuvânt de spus în privința salariului minim în funcție de situația economică.
Pe de altă parte, proiectul prevede că statele membre să aibă o serie de valori de referință orientative pe baza cărora să stabilească salariile minime, valori de referință folosite de regulă și la nivel internațional.
În plus, toate aceste prevederi trebuie aplicate nu numai angajaților cu contracte individuale de muncă, ci și lucrătorilor casnici, celor care lucrează doar periodic și sporadic, dar și stagiarilor și uenicilor. În aceste ultime două categorii intră, cel mai probabil, și programele clasice de internship.
O altă veste bună este că proiectul propune implementarea în legislația națională a unor sancțiuni eficiente prin care angajatorii să fie descurajați să încalce noile prevederi pentru stabilirea salariului minim. Experiențele din România mă determină însă să adaug că, pe lângă existența unor sancțiuni, este foarte important ca acestea să fie și aplicate, atunci când este cazul.
Când intră proiectul în vigoare?
Prin urmare, acest proiect al Uniunii Europene nu impune în niciun caz stabilirea unui salariu minim la nivelul Ununii Europene, ci doar o serie de criterii pentru stabilirea independentă a acestuia de către fiecare țară.
Până la intrarea în vigoare a acestui proiect mai este însă cale lungă. Astfel, proiectul trebuie aprobat de Parlamentul European, apoi de Consiliul Uniunii Europene (format din miniștri ai statelor membre). Ulterior, fiecare stat membru are la dispoziție doi ani pentru a implementa proiectul prin lege.