3 argumente pro și contra scăderii prețului la petrol

Parcă te și aud spunând: “Stai un pic. Cum adică? Există argumente contra reducerii prețului petrolului?”

În principiu, ți-aș da dreptate. Un petrol mai ieftin înseamnă prețuri mai mici la carburanți, care oricum nu sunt atât de mici pe cât ar trebui dacă le raportăm la scăderea petrolului, nu-i așa? Plus că marile companii petroliere s-au lăfăit în bani, de ce să nu ne bucurăm pentru necazul lor actual după ce ne-au jecmănit ani de zile la pompă?

Pe scurt, pentru că lumea în care trăim nu se rezumă doar la prețul pe care Ionel îl plătește pe benzină, iar Gigel pe motorină. Lumea în care trăim este complexă, iar petrolul ieftin poate avea consecințe pozitive, dar și negative pentru noi toți.

Începem cu trei dușuri reci:

Companiile energetice devin vulnerabile

Un petrol din ce în ce mai ieftin are ca efect o reducere a veniturilor și, implicit, a profiturilor tuturor companiilor petroliere sau a celor care asigură servicii pentru multinaționalele petroliere. Cum mai toate aceste companii sunt listate la bursă, este de la sine înțeles că acțiunile și valorea de piață au scăzut.

De exemplu, Petrom avea o valoare de piață de 5.8 miliarde de euro în februarie 2014, cu circa patru luni înainte de începerea scăderilor prețurilor la petrol. În ianuarie 2016, compania mai valorează doar 3.1 miliarde de euro.

Așa cum poți remarca și din graficul de mai jos, în prezent nici o țară nu mai produce petrol cu profit. Ca punct de reper, producția unui baril de petrol în România este estimată la 40 de dolari:

Prin urmare, companiile energetice, precum Petrom sau Romgaz, devin vulnerabile și pot fi ținta unor cumpărători cu propriile lor interese din Rusia, China sau Orientul Mijlociu, în dauna interesului național. Ca exemplu, OMV, acționarul principal al Petrom, negociază în această perioadă un schimb de active cu Gazprom, compania de gaze naturale a Rusiei. Austriecii vor să obțină acces la câmpurile petrolifere din Siberia datorită costurilor mici de extracție și sunt dispuși să cedeze la schimb anumite bunuri, printre care și Rafinăria Petrobrazi.

Inutil de spus, companiile energetice sunt esențiale pentru independența unui stat, pentru că produc carburanții pentru sistemul de transporturi, gazele pentru încălzire sau energia electrică pentru tot ce se conectează la priză.

Concedieri masive de specialiști

Până nu demult, cei care lucrau în industria petrolieră erau invidiați prin prisma salariilor de mii de euro. În această industrie nu lucrează însă doar muncitori necalificați, ci și specialiști care au obținut posturi după ani de zile petrecute pe băncile facultăților, la care se adăugă cursuri intensive specifice job-ului. Mulți dintre ei muncesc de regulă departe de casă, inclusiv pe platforme maritime, în ture de câte cel puțin trei săptămâni, câte 12 ore pe zi, șapte zile din șapte.

Ei bine, doar pe parcursul anului 2015, cele mai mari 400 de companii petroliere din lume au concediat 250.000 de angajați, în condițiile în care numărul total de angajați al primelor 50 de companii era de 950.000. În România, aproximativ 100.000 de locuri de munca sunt dependente de industria petrolieră. OMV a anunțat că pregătește un nou program de reducere a costurilor care să adapteze compania la un preț de 30 de dolari pe baril, iar oficialii nu au exclus varianta unor concedieri, poate chiar și la Petrom.

O nouă serie de imigranți

Economia a numeroase țări din Africa și Orientul Mijlociu este dependentă în mare măsură de industria petrolieră. Cu economii în cădere liberă din cauza prețului mic al petrolului, numeroși muncitori din aceste state vor rămâne fără locuri de muncă și fară alternative reale. Soluția? Potrivit directorului Forumului Economic Mondial de la Davos, Klaus Schwab, aproape un miliard de africani ar putea decide să migreze spre Europa în căutarea unei vieți mai bune. “Priviți câte țări din Africa, de exemplu, depind de veniturile din exporturile de petrol. Acum imaginați-vă un miliard de locuitori care pleacă spre nord”, explică el.

Hai să vedem: Nigeria, Angola și Algeria, cei mai mari producători africani de petrol, au împreună o producție zilnică de circa 5.8 milioane de barili, de circa două ori mai mică decât Rusia, dar cu 2.4 milioane de barili mai mare decât Emiratele Arabe Unite. Populația celor trei state ajunge la circa 250 de milioane de locuiotori. Poate că cifra de un miliard avansată la Davos este exagerată, dar pericolul trebuie luat serios în calcul.

În fond, chiar dacă africanii ar veni în număr mult mai mic, tot ar genera o problemă culturală majoră: albii creștini europeni ar trebui să găzduiască musulmanii din Orientul Mijlociu care continuă să sosească în număr mare, dar și populația de culoare din Africa.

Totuși, dracu’ nu e chiar atât de negru precum pare la prima vedere. Există și o serie de efecte pozitive sau cel puțin neutre la nivel global determinate direct de prețul scăzut la carburanți. Trecem la dușurile calde sau chiar fierbinți:

Creștere economică

Chiar dacă nu reflectă perfect trendul prețului pentru un baril de petrol, scăderea prețurilor la carburanți are un efect general pozitiv: șoferii plătesc mai puțini bani pe transport, companiile de transport de mărfuri sau persoane își reduc cheltuielile, transporturile aeriene pot deveni mai ieftine, iar agricultorii își reduc de asemenea costurile (asta, desigur, dacă folosesc tractoare și nu tracțiunea animală sau alte unelte).

De altfel, în martie 2015, PriceWaterHouseCoopers estima că, dacă barilul de petrol ar costa 50 de dolari, economia britanică ar crește cu 1% pe an. La un preț de circa 30 de dolari pe baril, probabil că această creștere este chiar și mai accentuată.

Mașina electrică vine cu orice preț

Există voci care susțin că reducerea prețurilor la carburanți va îngreuna creșterea în popularitate a mașinilor electrice. Este însă prea târziu pentru așa ceva. Aproape fiecare constructor care se respectă a lansat sau pregătește pentru lansare modele electrice, iar autonomia crește de la o generație la alta. De exemplu, Renault își propune ca 20% din mașinile vândute în 2020 să fie electrice, în timp ce grupul Volkswagen va lansa 20 de modele electrice și hibride până în același an.

Iar toate aceste planuri au fost accelerate de apariția scandalului Dieselgate, care a determinat constructorii să se gândească nu numai la eliminarea costurilor cu carburanții tradiționali, ci și la eliminarea poluării. Nu pentru că vor ei, ci pentru că sunt sau vor fi obligați direct de autorități și indirect de clienți.

Prețuri și mai mici la carburanți

Chiar dacă a scăzut de la 100 de dolari la 30 de dolari într-un an și jumătate, există argumente solide pentru ca petrolul să se ieftinească în continuare. Până de curând, Iranul putea să exporte doar un milion de barili de petrol pe zi și numai în China și India, însă a anunțat o creștere cu 50% a producției după ce sancțiunile economice au fost retrase. În plus, producția din Irak va continua de asemenea să crească, în timp ce cererea de petrol este în scădere din cauza declinului economic al Chinei.

Acest cumul de cauze determina unii analiști să vorbească de prețuri de 20 sau chiar 10 dolari pe baril. Într-o astfel de situație, ne putem aștepta ca prețurile la carburanți să scadă și mai mult, ceea ce va impulsiona creșterea economică.

Prin urmare, data viitoare când mai scade prețul la petrol încearcă să te bucuri cu moderație. Există atât părți pozitive, cât și părți negative.