Patru lucruri din casă de care trebuie să scapi imediat

Balastul din casa unui român trece mai întotdeauna nevăzut, poate şi pentru că de mici am fost obişnuiţi să înghesuim prin cine ştie ce unghere tot soiul de nimicuri de care noi, ca naţie, părem incapabili să ne despărţim. Şi nici măcar nu-mi trec prin minte hidoşeniile numite carpetă cu “Răpirea din Serai”, peştele din sticlă şi mileul pentru televizor, respectiv bibeloul cu pescar chinez. Feri-te-ar sfântul! Aici am în vedere cu totul alte mărunţişuri ce îţi sabotează armonia căminului, fără ca tu măcar să bănuieşti.

Spre norocul tău, eu privesc un spaţiu cu ochii unui artist, deci fac alergie la tot ce mi se pare deviant. Şi e păcat să ţii în casă elemente distonante, mai ales că sigur citeşti şi te informezi cum să amenajezi cu gust şi simţ practic locuinţa, cum să creezi în ea o atmosferă plăcută şi confortabilă. E o risipă de timp şi de efort să te chinuieşti să asortezi culori, să alegi materiale şi texturi, să le îmbini, pentru ca finalul să poarte amprenta românismului neaoş cu miros de borş umplut în casă şi murături ţinute pe balcon. Iată lista infamiilor standard din casa ta mioritică:

Punga cu pungi

Am zis să începem cu un clasic şi, da, ştiu sigur că şi tu ai în casă o celebră pungă cu pungi. Acest obicei ancestral, început încă din cele mai vechi timpuri – sau de când au apărut pungile de plastic – nu ne-a putut părăsi nici acum. Oricât am încerca să o extirpăm, punga cu pungi revine constant în viaţa şi în casa noastră. Ştii la ce mă refer. Cum vii de la magazin şi descarci cumpărăturile, punga cea nouă şi goală îşi găseşte imediat refugiu alături de multe alte surate sintetice, într-o altă pungă atârnată de calorifer, în debara sau într-un sertar. Sau într-o pungă de pungi cu pungi, o mamă a tuturor pungilor, ca într-un fel de Inception mioritic. Deşi e greu să găsim un leac la această meteahnă, poate că punga cu pungi ar trebui reciclată cu totul, cu regretele de rigoare, şi înlocuită cu nişte sacoşe textile, refolosibile. Că doar o planetă avem şi e păcat să o sufocăm cu plastic.

Sertarul cu nimicuri

Îl ştii, îl urăşti, ai încercat să scapi de el, dar acest sertar-minune reapare în viaţa ta ca Soarele pe cer. Acolo găseşti orice îţi poţi imagina, de la baterii folosite la elastice de bani şi alte diverse porcărioare fără scop, pe care încă nu te-ai urnit să le arunci. Toate lucrurile stricate pe care ţi-ai promis că le vei repara, toate şuruburile orfane şi toţi nasturii desperecheaţi ajung în acest sertar complet inutil. Eşti cât se poate de conştient că nu vei mai folosi aceste lucruri niciodată sau că oricum nu ai nevoie de ciurucurile alea, dar nu te îndupleci să renunţi la ele. A venit momentul să arunci conţinutul dubios al acestui sertar şi să îi găseşti acestuia un scop cu adevărat nobil. Ţine în el ciorapii!

Caserolele fără capac şi vesela din plastic

Mule dintre aceste obiecte sintetice înseamnă pentru tine suveniruri dubioase din perioada facultăţii, a şniţelelor de la mama şi a borcanelor de zacuscă trimise cu naşul pe tren, iar acum despărţirea de ele echivalează cu pierderea inocenţei şi cu renunţarea la tinereţe. Măi nostalgicule… Cum le-ai adunat e mai puţin important, contează cum vei scăpa de ele, iar cea mai bună variantă începe cu “urgent”. Un domn care se respectă nu are nevoie de veselă de proastă calitate sau de caserole fără capac. Dacă vrei, reciclează-le pe alea vechi şi nefolositoare şi cumpără-ţi altele, eventual din materiale prietenoase cu mediul. Cât despre bolurile şi farfuriile zgâriate din plastic, nici nu trebuie să mai amintim cât de urâte şi chiar nocive sunt pentru sănătate. La reciclare cu ele!

Sticle din plastic şi borcane

să scapi

După cum vezi, ura mea pentru plastic e laitmotivul acestui articol. La fel şi cu PET-urile vechi, care demult ar fi trebuit transformate în altceva la uzina de reciclare a maselor plastice. Motivul pentru care ţii cu dinţii de rămăşiţele alea este că mereu te gândeşti că oricând ar putea fi folositoare. Nu ştii niciodată când poţi avea nevoie de o sticlă de plastic sau de un borcan, nu? Sincer, dacă nu faci conserve de casă în mod constant, e clar nu ai ce face cu mulţimea aia de borcane pe care se aşează praful de prin 2012 în debara. Iar urgenţele în care o sticlă de plastic ar putea salva situaţia sunt destul de puţine. Păstrează câte un exemplar, de sămânţă, din fiecare şi aruncă restul, pentru că nu ai nevoie de obiecte care să se umple de colb. Unde mai pui că stocurile de materiale inflamabile sunt un real pericol pentru casa ta.

Dacă nu ai regăsit în locuinţă nici unul dintre obiectele menţionate mai sus, trebuie să te felicit pentru comportamentul tău ordonat! E semn că faci parte dintr-o elită aparte. Totuşi, dacă ești printre aceia cu stocuri de PET-uri şi de pungi, încearcă să scapi de aceste obiceiuri proaste, sau măcar să le ţii sub control. Calea către o locuinţă de vis mai trece şi pe la ghena de gunoi şi pe la clopotul de reciclare.