“Moment istoric. România este promovată la statutul de piață emergentă”. Acesta a fost titlul comunicatului de presă publicat în 27 septembrie de Bursa de Valori București și preluat de numeroase publicații din România.

Această promovare lasă însă în urmă numeroase întrebări la care românii obișnuiți nu au primit un răspuns. Ce înseamnă concret că România este o piață emergență? Cine a decis acest lucru și de ce? Și, cel mai important aspect, ce efecte va avea această promovare pentru economia României și pentru tine?

Pentru a răspunde la toate aceste întrebări trebuie să începem cu începutul.

Cum se analizează importanța unei burse?

Statutul de piață emergentă acordat României se referă, de fapt, la bursa de pe piața românească, și anume Bursa de Valori București (BVB). Cea mai bună metodă pentru evalua o bursă este stabilirea unor indici bursieri care reflectă evoluția în timp a prețurilor unui grup de acțiuni care intră în componența indicelui respectiv. De exemplu, pentru BVB, indicele reprezentativ este BET-Index, care reflectă evoluția celor mai tranzacționate acțiuni de la BVB.

Cum comparăm însă BVB cu celelalte burse naționale din Europa și din lume? Aici intervin indicii bursieri globali, care includ acțiuni importante de pe mai multe burse naționale, în funcție de criterii precum gradul de tranzacționare sau domeniul de activitate. Unul dintre cei mai mari furnizori de indici bursieri la nivel global este FTSE, aflat în proprietatea bursei de valori de la Londra, adică London Stock Exchange (LSE). FTSE publică acești indici globali sub brandul FTSE Russell.

Ce înseamnă piață emergentă?

FTSE Russell oferă o gamă variată de indici, în funcție de țările care sunt incluse în aceștia. Astfel, există indici pentru “piețe dezvoltate”, din care fac parte Statele Unite ale Americii, Japonia, Coreea de Sud, Australia și toate țările din Europa de Vest, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia sau Austria.

Apoi, există indici pentru “piețe emergente avansate”, unde regăsim bursele din Ungaria, Grecia, Cehia, Mexic sau Malaysia. De asemenea, există și “piețe emergente secundare”, acolo unde se află burse din țări precum Rusia, China, India, Egipt, Columbia, Peru, Pakistan, Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.

Bine, bine, dar unde este România? În prezent, țara noastră este inclusă în categoria “piețe de frontieră” alături de țări precum Bulgaria, Croația, Cipru, Malta, Macedonia de Nord, Slovacia, dar și de țări exotice precum Botswana sau Bangladesh.

Noutatea majoră din 27 septembrie se referă la faptul că, începând din septembrie 2020, România va fi promovată la statutul de “piață emergentă secundară”. Ca să fie mai ușor de înțeles, fac o comparație cu fotbalul: este ca și cum o echipă de fotbal promovează din Liga 4 Județeană în Liga 3. Adică ceea ce încearcă fără succes de doi ani să facă CSA Steaua.

Cum a promovat România la acest statut?

Pe scurt, datorită lui Darius Valcov și Eugen Orlando Teodorovici. Și nu, nu sunt deloc ironic.

Pentru a deveni “piața emergentă secundară”, o bursă națională trebuie să respecte 9 criterii. Până acum România îndeplinea 8 criterii, însă lipsea criteriul lichidității, întrucât valoarea tranzacțiilor derulate prin BVB nu atingea pragul solicitat de FTSE.

Lichiditatea a crescut însă semnificativ chiar la sfârșitul anului, atunci când acționarii au vândut masiv acțiuni din cauza celebrei ordonanțe 114 a Guvernul Dancilă concepută de Valcov și Teodorovici. În prima săptămână de la anunțul ordonanței, indicele principal al BVB a scăzut cu 11.5%, însă vânzările masive au ajutat România să respecte criteriul lichidității pentru că BVB să fie promovată ca “piață emergentă secundară”.

Și aici există însă o nuanță: statistica oficială arată că lichiditatea bursei a fost în 2019 de 11.4 miliarde de lei, mai mică decât cea din 2018, când a fost de 11.8 miliarde de lei. Totuși, trei dintre acțiunile de la BVB au respectat criteriul de lichiditate cerut de FTSE: Banca Transilvania, BRD și Romgaz. Toate cele trei companii au fost puternic afectate de ordonanța 114.

Ce influență va avea România în indicii FTSE?

Începând din septembrie 2020, acțiunile Bancii Transilvania, BRD și Romgaz vor fi incluse în 4 indici FTSE Russell, iar în ansamblu România va avea o influență practic nesemnificativă raportat la celelate țări:

  • FTSE Global All Cap – pondere de 0.008% pentru România
  • FTSE All-World – pondere de 0.009% pentru România
  • FTSE Emerging All Cap – pondere de 0.078% pentru România
  • FTSE Emerging – pondere de 0.085% pentru România

Efectele “pieței emergente” pentru România

Indicii bursei, inclusiv cei oferiți de FTSE Russell, sunt folosiți de fondurile de investiții din întreaga lume pentru a decide modul în care investesc banii investitorilor. Marile fonduri de investiții investesc în special în piețele dezvoltate și resping prin regulament ideea de a investi pe piețele de frontieră, așa cum va rămâne și România până în septembrie 2020.

Prin urmare, principalul efect al promovării României ca “piața emergentă secundară” este că fondurile de investiții care gestionează sute de miliarde de euro vor investi în România prin intermediul celor patru indici care integrează și acțiunile Băncii Transilvania, BRD și Romgaz.

Astfel, după septembrie 2020 este foarte posibil ca prețurile și lichiditatea acțiunilor romanești să crească, în special ale celor trei companii mai sus menționate.

Efecte pentru tine, cetățeanul de rând

Un aspect ignorat frecvent este că, atunci când bursa traversează o perioadă bună, și economia țării respective merge bine. Explicația simplă este că o bursă pe o traiectorie pozitivă este o dovadă că marile companii prezente pe BVB traversează o perioadă economică pozitivă, iar asta se traduce atât prin profituri pentru acționari, cât și în investiții pentru dezvoltarea afacerilor. Iar aceste investiții pot genera creșteri de salarii și apariția unor noi locuri de muncă.

De asemenea, o perioadă prolifică pentru bursă are ca efect secundar determinarea altor companii mai mici sau mai mari să se listeze pe bursă pentru a căuta finanțare pentru dezvoltarea afacerilor ca alternativă la creditele bancare. Iar asta înseamnă, din nou, posibile creșteri de salarii și de locuri de muncă.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.