Riscul de sărăcie în România: Fruntași în Europa, deși muncim mai mult

Eurostat (Biroul European de Statistici) a publicat recent un nou raport în care România este una dintre codașele Uniunii Europene, fiind “surclasată” la acest capitol doar de sora sa mai săracă, Bulgaria. Și nu am folosit întâmplător cuvântul “sărac”, întrucât raportul Eurostat despre care vorbesc arată că 32.5% dintre români sunt afectați de riscul de sărăcie sau de excluziune sociale.

Din păcate, informația a fost preluată ca atare de aproape toată presa fără să ofere o perspectivă mai amplă asupra rezultatelor care să ne ajută să identificăm și principalele concluzii ale acestor date. Indicatorul folosit de Eurostat este compus, în realitate, dintre alți trei indicatori, pe care îi voi detalia mai jos: persoane care riscă să fie sărace, persoane afectate sever de lipsa banilor și persoane care trăiesc într-o locuință în care se muncește foarte puțin.

Astfel, indicatorul global al persoanelor afectate de riscul de sărăcie sau de excluziune socială este procentul total din numărul de locuitori ai unei țări care sunt afectați de cel puțin una dintre aceste trei probleme.

Persoane care riscă să fie sărace

Eurostat consideră că o persoană riscă să devină săracă dacă trăiește într-o locuință în care venitul disponibil după plata tuturor taxelor și impozitelor este mai mic de 60% din media națională. Ca exemplu fictiv, dacă în medie un român rămâne cu 1.000 de lei pe lună după plata tuturor taxelor și impozitelor, atunci românii care rămân cu mai puțin de 600 de lei pe lună riscă să intre in sărăcie.

În România, în această situație se află 23.5% din populație, în condițiile în care media europeană este de numai 16.9%. Cu alte cuvinte, un sfert din populația România se află în prag de sărăcie.

Persoane afectate sever de lipsa banilor

Între timp, din punctul de vedere al Eurostat, o persoană afectată sever de lipsa banilor este acea persoană care nu are la dispoziție cel puțin patru dintre următoarele nouă elemente: posibilitatea de a plăti chiria sau facturile la timp, să păstreze casa încălzită în mod adecvat, să facă față unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne sau pește cel puțin o dată la două zile, să-și permită o vacanță de o săptămână pe an, să aibă mașină, să aibă mașină de spălat, să aibă televizor color sau să aibă un telefon mobil.

Dacă te uiți în jurul tău, probabil că îți este greu să identifici persoane care nu au telefoane, nu consumă carne pentru că nu își permit sau nu au mașini de spălat, însă datele Eurostat arată că în această situație se află 19.7% din populație, adică un român din cinci. Aici, diferența față de Uniunea Europeană este și mai mare, întrucât media europeană este de numai 6.6%.

Persoane care muncesc puțin

În această categorie, Eurostat a inclus persoanele cu vârsta de până la 59 de ani care trăiesc în locuințe în care adulții (18-59 de ani) au muncit mai puțin de 20% din potențialul de muncă pe parcursul anului precedent. Studenții sunt însă excluși din această statistică.

Interesant este că România a înregistrat un calificativ mai bun decât media europeană la acest capitol: doar 7.4% din populația României se află în această situație, comparativ cu media europeană de 9%.

Concluzii

Chiar dacă principala concluzie este că un român din trei riscă să fie sărac, studiul realizat de Eurostat scoate în evidență faptul că nu suntem nici pe departe ultimii când vine vorba despre volumul de muncă (productivitatea muncii este cu totul altceva). Grecii, spaniolii, italienii sau croații muncesc mai puțin decât românii, însă trăiesc mai bine decât noi, ca medie la nivelul Uniunii, iar concluzia este una destul de simplu de intuit: românii sunt plătiți mai prost pentru muncă decât o mare parte dintre europeni.

Acest lucru nu este însă o surpriză, întrucât suntem în coada Europei în privința salariului minim pe economie, însă studiul Eurostat explică foarte bine una dintre cauzele pentru care numeroși români preferă să muncească în străinătate. De exemplu, datele Eurostat arată că salariul minim în România este de 446 de euro, în timp ce spaniolii câștiga minimum 1.050 de euro.

De altfel, o analiză recentă realizată de BalkanInsight arată că, în 2050, România va pierde 30.1% din populația înregistrată în anul 1990.