Deschide portofelul și scoate orice card bancar pe care îl găsești. Indiferent de numele băncii sau al fintech-ului care a emis cardul respectiv, acesta are siglă Visa sau Mastercard.

Sunt cei mai cunoscuți procesatori de plăți din lume, iar cele două companii câștigă sume importante de bani din comisioanele aplicate plăților. Și mai au ceva în comun: sunt din Statele Unite ale Americii. Acest lucru este valabil și pentru American Express, care a fost prezentă pe piața din România până în 2017 printr-un parteneriat cu fosta Bancpost.

În contextul unor relații din ce în ce mai fragile cu Statele Unite ale Americii, în special din cauza politicii președintelui Donald Trump, europenii încep să fie îngrijorați și deranjați de dependența sistemului bancar european de procesatorii de plată americani. Practic, marile instituții financiare europene se tem că dependența de un procesor american poate avea efecte negative în viitor asupra propriului model de afaceri.

Ce este proiectul PEPSI?

Prin urmare, nu este o surpriză majoră că cele mai mari bănci din Europa negociază în prezent lansarea unui procesator european de plăți pentru tranzacțiile cu cardul. Proiectul este coordonat de la cel mai înalt nivel de Banca Centrală Europeană (BCE) și a primit un nume de cod… american: PEPSI, acronim pentru Pan European Payment System Initiative.
“Este un proiect foarte serios care implică bănci ce reprezintă o mare parte a Europei”, afirmă oficialii băncii franceze BNP Paribas.

Nu există încă foarte multe informații oficiale despre PEPSI, însă o serie de surse afirmă că la dezvoltarea proiectului participă 20 de bănci europene, printre care se numără Deutsche Bank (Germania), cele mai multe bănci din Franța, precum și alte bănci din Italia, Olanda, Belgia, Portugalia și Spania. Întâmplător sau nu, toate provin din țări care utilizează moneda unică europeană.

Totuși, există detalii despre obiectivele PEPSI: viitorul procesator european vrea să aibă o cotă de piață de 60% pe segmentul tranzacțiilor bancare de orice fel.

Chinezii atacă puternic cu propriile soluții

Interesant este însă contextul economomic și politic în care apare proiectul PEPSI. Nu doar Statele Unite au procesatori de plăți, ci și alte mari mari globale. De exemplu, Rusia și-a dezvoltat propriul sistem de plăți după ce Visa și Mastercard ar refuzat temporar să mai proceseze plăți pentru băncile din acest stat după anexarea Crimeei în 2014.

Nu Rusia este însă principalul adversar al Statele Unite în acest domeniu. China vine puternic din urmă cu mai mulți procesatori de plăți: AliPay (dezvoltat de magazinul online Alibaba), UnionPay (care momentan activează doar în China, dar intenționează să se extindă) sau WeChat Pay (sistem dezvoltat de Tencent prin intermediul aplicației de mesagerie WeChat).

Cu alte cuvinte, Statele Unite, China și Rusia au propriile sisteme de plăți, în timp ce Europa este dependentă în prezent de Statele Unite.

Prea puțin, prea târziu?

Nu este pentru prima oară când Europa este prinsă pe picior greșit în anumite domenii de dezvoltare și, cu siguranță, nu va fi nici ultima oară.

Unul dintre cele mai banale exemple este tehnologia americană GPS, care este folosită practic de toți europenii. Între timp, Rusia a dezvoltat GLONASS, iar Europa a inaugurat recent propriul proiect Galileo, care în prezent are însă doar 22 de sateliți funcționali din cei 24 necesari pentru a rulare eficientă. Câți dintre voi vor renunța însă la GPS în favoarea localizării oferite de Galileo? Exact.

Ce vreau să sugerez este că s-ar putea să fie deja prea târziu pentru ca un procesator european de plăți să aibă succes în fața Visa sau Mastercard, cu excepția cazului în care cele mai multe bănci europene vor accepta noul sistem. Primele estimări indică investiții de câteva miliarde de euro în cadrul proiectului, cele mai mari sume fiind alocate pentru migrarea sistemelor software și pentru înlocuirea celor aproximativ 400 de milioane de carduri bancare.

Probabil însă că domeniul în care se resimte cel mai mult dependența de Statele Unite este cel militar. Cele mai multe țări europene sunt membre NATO și se bazează pe această alianță pentru eventualele conflicte militare cu Rusia. Pe de altă parte, Statele Unite asigură cea mai mare parte a bugetului și a personalului militar, astfel că inclusiv România depinde în mare măsură de bunăvoință americană în cazul unor conflicte militare viitoare.

Însă acesta este un subiect mult mai complex care depășește granițele rubricii noastre de economie.

You Might Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.