Probabil ești la curent cu noua lege a pensiilor, prin care pensiile vor crește semnificativ până în 2022. Astfel, dacă în prezent punctul de pensie este de 1.265 lei (echivalentul unui salariu minim pe economie net), din 1 septembrie 2021 va ajunge la 1.875 lei, pentru că din 2022 să fie mărit cu rata inflației.

În principiu, vestea este bună, cu excepția faptului că sistemul de pensii este deja în pragul falimentului. Cu un deficit de 18 miliarde de lei în 2018 (diferența dintre contribuțiile pentru pensii și suma totală alocată pentru pensii), sistemul de pensii a ajuns la un deficit de “numai” 4 miliarde de lei în 2019 prin artificiul transferului constributiilor de la angajator la salariat.

Concret, în 2018, statul a plătit pensii în valoare totală de 72.6 miliarde de lei, adică 20.6% din veniturile obținute de stat. În urma viitoarelor majorări de pensii, statul va trebui să aloce în plus 25 miliarde de lei în 2020, 51 de miliarde de lei în 2021 și 81 de miliarde de lei în 2022.

Nu cred că este atât de complicat să realizezi că deficitul sistemului de pensii va crește semnificativ, mai ales că numărul de angajați va continua să scadă pe măsură ce populația îmbătrânește, iar tinerii pleacă în masă în străinătate. Evident, acel deficit este finanțat prin credite pentru care statul plătește dobânzi, ceea ce amplifică și mai mult problema (creditele sunt utile dacă sunt folosite ca investiții care generează profit).

Prin urmare, așa cum ți-am spus și anterior, este momentul să nu te mai gândești la pensie, pentru că este foarte posibil să nu o prinzi niciodată.

Cât timp vei trăi după ce te retragi din muncă?

În acest context, este foarte important să economisești bani pentru că, atunci când ar trebui să ieși la pensie, să te bazezi pe propriile economii în cazul în care statul nu îți va putea asigura pensie.

Totuși, întrebarea de baraj este ce sumă de bani ar trebui să economisești lunar pentru a putea trăi decent la pensie. Răspunsul depinde și de o serie de factori pe care îi luăm în calcul.

Conform legii pensiilor, vârsta standard de persionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Între timp, potrivit datelor Băncii Mondiale, speranța de viață în România este de 75 de ani.

Cu alte cuvinte, după ce părăsești câmpul muncii, ai nevoie de fonduri pentru a trăi decent încă 10 de ani, chiar mai mult dacă nu ai probleme majore de sănătate.

De câți bani vei avea nevoie lunar la bătrânețe?

Evident, stabilirea unei sume care va fi suficientă pentru un trai decent în anul, să zicem, 2050 este extrem de dificilă, întrucât până atunci se pot întâmpla foarte multe lucruri. Voi încerca însă să ofer un exemplu concret pe baza datelor statistice.

Să presupunem că, în prezent, o persoană de peste 65 de ani se poate descurca decent cu 2.000 de lei pe lună. Suma este pur orientativă, însă ia în calcul că la vârsta respectivă ți-ai terminat deja ratele pentru casă și este posibil să nu mai ai nevoie de mașină. Pe de altă parte, este foarte posibil să apară cheltuieli suplimentare cu medicamentele pentru menținerea stării de sănătate.

Problema este că cei 2.000 de lei din prezent vor valora mult mai puțin în 2030, 2040 sau 2050 din cauza inflației. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în perioada 2009-2018 inflația medie în România a fost de 2.97%. Nu am ales acest interval întâmplător, ci pentru că include și criza economică cu inflație mare și perioada de creștere economică cu inflație mică (până la un punct).

Prin urmare, dacă presupunem că inflația medie va rămâne la circa 3% pe an, asta înseamnă că în 2030 vom avea nevoie de 2.687 lei pentru a ne descurca la fel de bine ca în prezent cu 2.000 lei. Pentru 2030, suma crește la 3.612 lei, iar pentru 2050 suma este de 4.854 lei.

Astfel, vei avea nevoie de fonduri de aproximativ 58.000 de lei pentru un an fără muncă și de 580.000 de lei pentru a trăi încă 10 ani fără niciun fel de ajutor din partea statului.

Câți bani trebuie să economisești lunar?

Evident, cel mai important lucru este să începi să economisești bani pentru pensie cât mai devreme în cariera ta, pentru că în acest fel suma lunară pe care trebuie să o aloci este mai mică. Totuși, este dificil să explici acest lucru unui tânăr de 20 de ani care abia descoperă lumea și vrea să experimenteze cât mai multe lucruri. Astfel, să luăm în calcul că începi să te gândești cu adevărat ce vei face la bătrânețe abia pe la 35 de ani.

Asta înseamnă că ai la dispoziție 30 de ani pentru a strânge bani cu care să trăiești încă 10 ani după ce ieși de pe piața muncii. Banii pe care îi strângi nu îi lași însă la saltea, pentru că se devalorizează din cauza inflației mai sus menționate.

Teoretic, acești bani îi poți investi în numeroase instrumente financiare pentru a-i înmulți, de la fonduri mutuale până la investiții pe bursă. Totuși, eu voi presupune că nu ești familiarizat cu investițiile, că nu ești atras de domeniu, că nu ești adeptul riscurilor și că vei prefera un banal depozit bancar, pentru că riscurile de a pierde bani sunt foarte mici.

Interesant este că, potrivit datelor BNR, dobânda medie pentru depozitele bancare a fost de 5.03% în perioada 2010-2018, adică ceva mai mare decât inflația, datorită dobânzilor foarte mari oferite de banci la izbucnirea crizei. Întrucât economia funcționează în cicluri periodice de crize, este foarte posibil ca în viitor să existe noi perioade cu dobânzi generoase.

De asemenea, putem lua în calcul faptul că dobânzile pentru depozitele pe perioada de 2 sau 3 ani ajung chiar și în prezent la 4% inclusiv la cele mai mari bănci din România.

Pentru simplificarea calculelor, să presupunem totuși că dobânzile bancare nu vor depăși nivelul inflației, ci se vor menține aproximativ la același nivel. Adică presupunem că inflația anuală rămâne la 3%, iar dobânda medie la depozite va scădea la 3% în viitor.

Asta înseamnă că dobânda pe care o vei primi pentru depozitele bancare anulează efectul negativ al inflației. Cu alte cuvinte, la nivelul anului curent, pentru ca peste 35 ani să poți trăi cu 2.000 lei pe lună va trebui ca timp de 35 de ani să economiști lunar o sumă de 3 ori mai mică decât venitul tău lunar. Adică aproape 700 de lei pe lună, sumă care reprezintă ceva mai mult de 20% din salariul mediu net în România în 2019. Mult? Puțin? Evident, este o sumă foarte mare pentru cei mai mulți dintre angajații din România, mai ales că mulți dintre ei sunt plătiți cu salariul minim pe economie.

Vestea bună este însă că, dacă începi să te gândești la bătrânețe de la 20 de ani, ai cu 15 ani în plus să strângi bani. Asta înseamnă că, în loc să strângi 700 de lei pe lună, poți ajunge la aceeași sumă de bani dacă economisești doar aproximativ 450 lei pe luna. Nu-i așa că acum ți se pare că suma este mai rezonabilă?

Dacă totuși ai început să economisești după 30 de ani, ai soluția de a risca măcar o parte dintre fonduri în investiții pe bursă, în fonduri mutuale sau obligațiuni. Reține însă că în acest caz există inclusiv riscul de a pierde o parte dintre bani.

Câți bani plătești acum pentru pensie?

Partea și mai dureroasă este că în prezent plătești o sumă foarte mare pentru pensiile de stat. Două exemple simple: pentru un salariu minim net de 1.263 lei, un angajat plătește pentru sistemul de pensii 520 de lei. Da, suma este apropiată de cea de 700 de lei pe care ar trebui să o economisești tu lunar pentru o pensie decentă de 2.000 lei dacă acum ai 35 de ani.

În plus, pentru un salariu mediu net de 3.020 lei, suma pe care angajatul o plătește la sistemul de pensii ajunge la 1.291 lei, adică dublu decât cea calculată pentru primul exemplu și de trei ori mai mare decât în scenariul în care ai 20 de ani.

Este evident că, dacă ești plătit toată viața cu salariul minim și achiți indirect 520 de lei pentru pensie nu vei obține în niciun caz o pensie măcar apropiată de 2.000 de lei pe lună. Parțial pentru că sunt mai mulți pensionari decât angajați, dar mai ales pentru că statul este un administrator prost al banilor.

Tocmai de aceea am susținut mereu că un sistem de pensii eficient ar fi unul similar cu pensiile private, în care o parte din contribuția pentru pensie este virată într-un cont personal pe care îl vei putea accesa la îndeplinirea vârstei legale de persionare.

Singura problemă este că pensiile private nu pot înlocui integral pensiile de stat brusc pentru că nu ar mai exista fonduri pentru actualii pensionari. Iar cei aflați acum la pensie nu au nicio vină că sistemul de pensii a fost gândit pe ideea că populația unei țări va crește permanent.

You Might Also Like

2 Comments

  1. 1

    Cu un deficit de 18 miliarde de lei în 2018 (diferența dintre contribuțiile pentru pensii și suma totală alocată pentru pensii), sistemul de pensii a ajuns la un deficit de “numai” 4 miliarde de lei în 2019 prin artificiul transferului constributiilor de la angajator la salariat…. Artificiu ?? S-a dovedit astfel ca angajatorii nu plateau contributiile desi le retineau… E greu sa scrii cand nu pricepi sau doar să fii hater…

    • 2

      Anterior, contributiile platite de angajati se duceau unde trebuie (pensii, respectiv, sanatate), insa contributiile angajatorilor nu ajungeau la bugetul de pensii si, respectiv, al sanatatii. Acum, toate contributiile se “varsa” acolo unde trebuie. Si in prezent exista angajatori care retin contributiile, dar le platesc uc mare intarziere, in special in cazul firmelor care au probleme de cash-flow.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.