FILM 2018 | Toxic – Dans la brume

Francezii fac filme bune. Și nu numai comedii, aşa cum vin, pe publicul comercial în ultima vreme. Numai anul trecut, am râs copios la cel puţin trei astfel de producţii. Acum, însă, vorbim despre Toxic. Un science-fiction la care ori te prinzi din prima care este deznodământul, iar minutele până la final nu mai au sens, ori scena care dezvăluie adevăratul mesaj te lovește din plin.

De data asta m-am încadrat rapid în prima categorie. Elemente prezentate în prima parte, au fost suficiente cât să-mi creionez întreaga poveste. Totuși, nu m-a făcut să-mi doresc să se termine mai repede, ori să vreau să ies din sală.  Deși, culmea, este o poveste în care durează o oră să se întâmple ceva. Iar finalul schimbă total perspectiva.

A fost încă un film la care am mers orbește, fără să fi văzut trailerul înainte. Aşa că nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că sunt doar cinci personaje. Trei principale și două secundare.  Ah și alte două-trei prezențe umane care nu au alocat pe marele ecran nici măcar un minut. De asemenea, întreaga acțiune se desfășoară în două camere, pe un acoperiș și.. cam atât. Dacă mă întrebi, puteau filma lejer într-o hală măricică, plus câteva imagini din dronă. Un pic despre acțiune, fără spoilere:  personajul principal, Mathieu (Romain Duris), reușeşte, să scape de o ceaţă groasă care se împrăștie rapid și sufocă ntreaga capitală a Franței.  Îşi salvează şi partenera, Anna (Olga Kurylenko), iar împreună dau buzna în apartamentul vecinilor, baricadându-se acolo. Îți spuneam la început că avem trei personaje principale: fiica celor doi este personajul lipsă, de până acum.  Suferă de o boală foarte rară şi stă izolată într-un fel de încăpere din sticlă.

Per ansamblu filmul este bun. Nu strălucește și nici nu debordează de acțiune și momente tensionate. Efectele speciale, puține de altfel, sunt bine realizate. Toxic – Dans la brume este regizat de Daniel Roby și rulează, de astăzi, în toate cinematografele din România.