3 mituri în Biserica Ortodoxă

De fiecare dată când treci pe lângă o biserică, cu siguranță vezi pe cineva care își face cruce. Însă parcă numai bătrânii mai fac asta, semn că anii plini cu greutăți nu i-au îndepărtat de Dumnezeu, dar le-au marcat existența. Și asta se vede pe fețele lor triste. Oare numai ei se mai închină lui Dumnezeu în aceste vremuri care par desprinse dintr-o apocalipsă? Oare nu îl găsești pe Dumnezeu acasă când te rogi, pe stradă când faci o faptă bună sau în mustrările tale de conștiință? Ne-am pierdut cumva credința dacă nu mai mergem la biserică? Conform sondajului INSCOP, despre comportamentul religios al românilor, 83,9% dintre români se consideră persoane religioase.

Având în vedere fondul majoritar ortodox putem vedea că secularismul încă nu ridică probleme printre români. Însă, dacă am începe să punem în discuție calitatea, informarea și engagement-ul din viața spirituală a românilor, am putea spune că expresia „Crede și nu cerceta”, a devenit sintagma unei credințe convenabile. Suntem în 2015 și am trecut demult de perioada Evului Mediu. Uitându-mă în jur, încă mai cred că trăiesc în acea perioadă din punct de vedere religios. Și așa am început să întreb: De ce?

Acest editorial nu are rolul de a critica, ci doar de a ridica câteva semne de întrebare care au apărut în mintea mea și cărora am încercat să le găsesc un răspuns de-a lungul anilor. Sunt preocupat de viața mea spirituală, pentru că sunt un creștin bun și pentru că îmi pare rău că puțini mai înțeleg esența aflată în cuvintele: Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Astăzi preoții se plimbă cu S-Class, acoperișurile bisericilor sunt placate cu foiță de aur și se construiește de zor o Catedrală a Mântuirii Neamului. Acum stau și mă întreb dacă Isus Hristos a făcut la fel cât timp a fost pe pământ. Nu! S-a născut într-o iesle, a trăit ca toți ceilalți, a vindecat și tămăduit pe cei în nevoie. Se întâmplă la fel cumva și în ziua de astăzi? Așa tămăduiește biserica astăzi neamul românesc? Știu, toți întreabă câte case s-ar fi construit pentru cei săraci din banii de catedrală, sau câte spitale ar fi fost refăcute sau construite. După ce ajuta nevoiașii, Isus le spunea și o cuvântare spirituală. Azi este invers. 

1.Adevărata zi de odihnă. Duminică sau Sâmbătă?

La ședința Sfântului Sinod din iulie 2010 s-a consimțit ca în calendarul ortodox, ziua de duminică să fie prima zi a săptămânii. Asta înseamnă că ziua de odihnă, ar trebui să fie acum sâmbăta și nu duminica. Pai cum? Să fie slujbele mutate sâmbăta? Până și traducerea Sfântului Sinod de la 1914, cu privire la textul din Biblie, unde se vorbește despre ziua de odihnă (Exod 20,8) spune astfel: “Adu-ți aminte de ziua Sîmbetei ca s-o sfințești pre ea. Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău, dar ziua Sîmbetei este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci nici o lucrare în ea. Caci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua Sîmbetei s-a odihnit. De aceea a binecuvîntat Domnul ziua Sabatului (Sîmbetei) și a sfințit-o.”

Cât timp Isus Hristos a fost pe pâmânt a respectat ziua de sâmbătă. Conform Bibliei ortodoxe: ,,El a venit în Nazaret unde fusese crescut, şi, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S-a sculat să citească.” Nu există loc în Biblie care să asocieze Ziua de Odihnă cu Duminica. Nu este declarată altă zi ca fiind binecuvântată sau sfântă. Mit sau realitate? Duminică sau sâmbătă? Încă o întrebare care deși are un răspuns, nimeni nu pare a fi lămurit. Nu știu ce să mai cred? Când este bine să te închini? Sâmbăta sau duminica? Se pare că Biserica Ortodoxă a recunoscut care este de fapt adevărata zi de închinare, dar cum spunea și Caragiale: Să se revizuiască, primesc!..dar sa nu se schimbe nimic!

2. Icoanele. Să le pupăm sau doar să le admirăm.

Fără prea multe explicații voi cita din Biblia Ortodoxă, Cartea Exodului, Capitolul 20: Să nu-ţi faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos.

Nu știu cum să o spun, dar logica mea spune că închinarea la icoane este contrară Bibliei. Biblia este piatra de căpătâi a creștinismului. De acolo s-au născut toate bisericile creștine. Cum? Biserica Ortodoxă a uitat ce spune Biblia? Vreau să înțeleg. Oare dacă pupi icoanele, Dumnezeu te ascultă mai mult? Se spune despre Sfântul Ilie, cel din icoane, că misiunea lui este aceea de a fi un fel de Sherlock Holmes sau James Bond al timpurilor noastre. El caută cu carul său diavolii din cer și a înlocuit binecunoscutul Glock cu fulgere și tunete. În ziua de 20 iulie, când este celebrat, are o misiune mai specială pentru că diavolii coboară pe pământ și se ascund în diverse locuri. De aceea, avem furtuni, ploi, și tunete. Sfântul Ilie e prea preocupat să îi pedepsească, uitând de oamenii neajutorați de pe pământ. Frumoasă poveste! 

3. Sfinții. Păi nu eram toți păcătoși?

De când mă știu, cel puțin o dată pe an, vedeam la știri cum lumea se calcă în picioare pentru a pupa moaștele sfinților. Pe lângă faptul că se certau pentru a ajunge la sfintele moaște, se mai și îmbrânceau. Acum, gândind în ansamblu, credeți că Dumnezeu era prezent acolo? Dacă pupăm moaștele, oare Îl mai îmbunăm? Dar stai! Că nici măcar nu pupi moaștele, ci un geam.  Dumnezeu spune în Biblie astfel: ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!”

În Noul Testament, apostolul Pavel descriind condiția umană spune astfel: ,,Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”. Sincer să fiu, cred că bunica mea s-ar fi încadrat în profilul de sanctificare. Toată viața a fost devreme acasă, nu și-a înșelat soțul, era femeie credincioasă și a făcut mult bine celor din jurul ei. Dar când a murit nu i-a pupat nimeni sicriul. Ea nu era ,,sfântă”. Acum, să fim serioși, ți se pare normal? Să pupi un geam sub care sunt rămășițele unui om?

În încheiere vreau să repet că articolul acesta nu este scris pe baza unei frustrări personale. Suntem în 2015, iar tu citești acest articol de pe un smartphone, laptop sau tabletă, conectate la internet. Ai informația la un ENTER distanță. Cât să îi mai lăsăm pe alții să ne spună cum trebuie și ce este bine? Gândește! Este cel mai important lucru din lumea aceasta și este gratis. Păcat că încă mai pupăm tablouri sperând că mâine va fi mai bine.