Recorduri doborâte în știință anul trecut.

Salutare tuturor, anul 2020 a fost cu siguranță un an dificil pentru toți, însă noi oamenii suntem construiți de așa natură încât atunci când suntem la capătul puterilor, forțăm limita și o depășim. Eu mereu încerc să văd partea plină a paharului, iar în evenimentul neplăcut din 2020 putem remarca câteva aspecte. Datorita acestei pandemii, este pentru prima data in istorie cand toate puterile lumii si-au unit fortele pentru un scop comun.
Vă dați seama ce înseamnă asta pentru lumea științei ?
Plus că, acesta este un eveniment fără precedent despre care se va vorbi în viitor în cărțile de istorie. Hei, ce frumos este când realizezi că tu acum trăiești istoria următoarelor generații?
Dar lăsând istoria și întorcându-ne la lumea științei, pe lângă acest mare pas înainte datorat împărtășirii cunoștințelor între diferite națiuni, în 2020 am avut și multe recorduri doborâte datorate avansului tehnologic, iar astăzi o să vă vorbesc despre 5 recorduri doborâte în știință în anul 2020 care mi-au placut mie.
Anul trecut, o echipă de cercetători folosind un nou vehicul operat de la distanță numit ROV SuBastian, a descoperit pe coasta Australiană cel mai mare animal marin de pe planetă. Un Sifonofor Apolemia lung de 46 de metri. Această creatură spectaculoasă este rezultatul unor organisme nevoite să supraviețuiască și să se adapteze. Și mai spectaculos la această creatură este că are abilitatea de a emite lumină pentru a-și atrage prada. Și sunt mai multe animale marine care produc bioluminiscență albastră sau verde, însă Sifonoforul a fost doar a doua formă de viață găsită care poate produce și lumina roșie. Primul fiind peștele Chirostomias pliopterus. Acesta se hrănește ca și meduzele, cu mici crustacee și pești. Este un animal spectaculos și foarte interesant, mi-aș dori tare mult să pot vedea așa ceva cu ochii mei, live, însă sunt nevoit să spun pas, pentru că acest exemplar a fost găsit la adâncimea de 650 de metri, iar eu nu plănuiesc incat să mă fac cercetator marin.
Tot anul trecut oamenii de știință au descoperit cel mai vechi material solid, găsit vreodată pe planeta noastră. Toată povesta a început în 1969 când meteoritul Murchison a căzut în apropiere de orașul Australian Victoria.
Incidentul nu a fost un dezastru, ba dimpotrivă, meteoritul aducea cu el o veritabilă comoară de granule presolare. 20 de ani mai tarziu, cercetătorii au zdrobit fragmente din meteorit într-o pulbere pe care au pus-o la conservare, iar alți 30 de ani mai tarziu, adică anul trecut, din acea pulbere, granulele solare au fost izolate iar cercetătorii au identificat tipurile de stele din care provin şi vârstele lor. Cum au aflat vârstele te întrebi? Păi orice particulă acumulează radiația cosmică de la soare, iar cu ajutorul tehnologiei aceștia au măsurat expunerea lor la radiația cosmică, stabilind astfel vârsta lor. Cea mai veche pe care au găsit-o se estimează că are în jur de 7 miliarde de ani, mai veche decât sistemul nostru solar care are doar 4,6 miliarde de ani. O bună parte din acest meteorit se află astăzi în “Field Museum” din Chicago, unde dacă vreodata ajungeti și sunteți curioși să îl vedeți, eu zic că merită.
De halloween în 2018 pe cerul Braziliei a apărut un fulger atât de mare încât s-a întins pe 700 de km pana la marginea Argentinei. Este un eveniment important pentru anul 2020 pentru că doar atunci recordul a fost consemnat și oamenii de știință au putut confirma că acesta a fost cel mai mare fulger, depășindu-l și pe cel din 2007 de 320km, care a aprins Oklahoma.
Recordul pentru cel mai lung zbor de pasăre a fost stabilit, ghiciți ce, tot în 2020. Pasărea a plecat pe 16 septembrie din sud-vestul Alaskăi, și a zburat timp de 11 zile, fără oprire până în Noua Zeelandă.
Viteza maximă atinsă de pasăre în această călătorie fiind de 88,5 km / h. Pasărea a străbătut 12.200km, iar ca să vă faceți o idee, din România până în New York, prin aer, sunt cam 7400 de km. 12.200 de km, 224 ore de zbor continu, o pasăre de 300 de grame. Natura ne mai dă o lecție de măestrie.
Alt record doborât, chiar dacă este doar unul teoretic, este de cea mai mare viteză a sunetului.
O colaborare între universitatea Queen Mary din Londra, universitatea Cambridge și Institutul pentru Fizică din Moscova, a descoperit cea mai mare viteză posibilă a sunetului. Rezultatul rezultatul fiind de aproape 36 km/secundă. Ca sa intelegem ce au facut cercetatorii, trebuie sa intelegem ce sunt undele.
Undele, cum sunt sunetul și lumina, sunt perturbări care mută energie dintr-un loc în altul. Undele sonore pot calatorii prin medii diferite, cum ar fi apa sau aerul. Adica lichid si gazos. De aceea în momentul în care te bagi cu capul sub apă în cadă, auzi mult mai bine sunetele vecinilor din bloc. Sunt sigur că toți cei care au cadă și locuiesc la bloc știu despre ce vorbesc. Diferenta este că lichidul este un conductor mult mai bun decat aerul pentru undele sonore, deci , sunetul poate călători mai mult dar și mai repede.
Dar despre materia solidă ? Ce credeți ? Este un bun conductor pentru sunet ?
Sunt sigur că știți toți răspunsul corect, trebuie doar să vă gânditi puțin.
Știți scenele acelea din filme, când cineva pune urechea pe șina de tren să audă mai repede daca vine trenul ?
Exact, asta se întamplă pentru că sunetul se propagă mai repede prin șina decât prin aer, deci materialele solide sunt cei mai buni conductori.
Iar cel mai bun conductor solid cunoscut până anul trecut era diamantul, oferind o viteză de 18 km / secundă. Viteza sunetului cresșe cu cât masa atomului din materialul conductor este mai mică. Deci pentru a depăși viteza oferită de conductivitatea diamantului, și a vedea care este limita maximă, cercetătorii au apelat la materialul cu cea mai mica masă a atomului, și anume hidrogenul solid. Hidrogenul solid se obține la presiuni uriașe de peste un milion de atmosfere, presiuni comparabile cu cele din miezul unor giganți gazoși, precum planeta Jupiter. În consecință, cercetătorii au efectuat calcule avansate de mecanică cuantică pentru a testa ipoteza și au aflat că viteza sunetului în hidrogen solid este apropiată de limita fundamentală teoretică,
iar la aceasta limită poate călători cu 36 km/secundă.
Dacă vă întrebați cum se aplică în viața noastră de zi cu zi toate aceste “teorii” pentru care se cheltuie mulți bani, pai ganditi-vă că de exemplu seismologii pe unde sonore se bazează pentru a înțelege natura evenimentelor seismice dar și proprietățile compoziției planetei.
Au fost mai multe recorduri doborâte în lumea științei în 2020 dar te las pe tine să cauți singur dacă ți-am stârnit curiozitatea. Vizionare plăcută!