Plaja Corbu, unde am călătorit recent în concediu alături de iubita mea, a fost o gură de aer proaspăt. Experiența de a fi pur și simplu acolo, calmul predominant din briza răcoritoare a mării, peisajul rupt din anii ’90 când plajele erau descătușate de sezlonguri și de zumzetul încântător al manelelor – slavă cerului – mă fac să nu recomand această oază de liniște nimănui, din frica de a nu ajunge inevitabil să împartă soarta nefericită din sudul stațiunii Mamaia.

EXPERIENȚA DIN MAMAIA DE SUD A FOST :(

Ca să fiu complet sincer cu voi, de când mă știu, mereu m-am simțit „un suflet bătrân”. Iar faptul că aproape mereu primesc de la iubita mea, replica: „parcă ești un moșneag”, îmi confirmă acest lucru. Pentru mine este un compliment, deoarece un „moșneag” ca mine caută mereu să fie „zen”. Tot ce îmi doresc este să am parte de liniște și pace oriunde aș fi. Un task imposibil uneori, dat fiind factorul X, adică restul oamenilor, dar hey, trebuie să ai un țel în viață.

Ne-am cazat la un guesthouse în Mamaia-Sat pe care l-am găsit prin Booking.com. Nu îi fac vreo reclamă, doar vă spun că în plin sezon estival am reușit cumva să găsim o cameră dublă la 180 de RON pe noapte. Acum toate bune și frumoase financiar, dar adevărul e că, în zona unde am stat, era un cartier în care bronzul riveranilor nu se ducea nici în timpul iernii. Nu se pune problema de discriminare, dar dacă aveți vreo aversiunea la asemenea locații, poate ați vrea să vă feriți de Piața Centrală Năvodari. Acestea fiind spuse, amândoi am fost foarte mulțumiți de condițiile de acolo și nu am avut parte de nici un incident neplăcut.

De dragul nostalgiei, în prima zi am decis să cutreierăm Mamaia și să începem cu satul de vacanță. După o excursie de aproape 30 de minute cu mașina, am ajuns și am ieșit după 15-20 minute. Am fi stat mai puțin, doar că ne-am rătăcit puțin până am găsit ieșirea. Ce nu mi-a plăcut la acest bâlci a fost lipsa de schimbare în bine din ultimii 20 de ani. Am avut norocul să vizitez Mamaia din 1993, ani la rând, și pot spune că parcul nu s-a modernizat în nici un fel de la ultima mea amintire. Nu vreau să comentez cât de des sunt făcute reviziile acelor distracții cu roller-coasterul sau la ciocane, dar nu am agreat deloc ce era acolo. Manelele răsunau la maxim din trei în trei metri, iluminatul prost, o mare parte din „clientelă” nu părea deloc prietenoasă iar jucăriile ieftine la vânzare, cum nici în bazar nu găsești, erau iar la tot pasul. Întreaga atmosferă de acolo spunea doar: „du-te în altă parte și nu mai veni vreodată”.

Ziua următoare am pornit la plajă într-un loc minunat despre care am auzit numai cuvinte frumoase, plaja sălbatică Corbu.

CAROSABIL DEMN DE REPARAȚII INTENSE

Prima porțiune pe drumul național este spațioasă, cu patru benzi mari și pline de gropi. Nu mă refer la cele care abia le simți, ci la găurile de 20-30 cm adâncime, pe care dacă le-ai luat cu mașina la 80 km/h, poți suna direct la asistența auto. Serios că începi să te simți ca într-un joc video la câte manevre trebuie să faci ca să eviți porțiunile nepotrivite.

După ce mergi tot înainte și treci de drumul cu pricina, te trezești cu o pancartă destul de vizibilă care îți arată că trebuie să faci la dreapta. Aici, intervine a două problemă: alt drum. Sau mai bine zis, niște plăci imense din beton lăsate în câmp probabil de înainte de ’89 și peticite unde se întâlnește una cu cealaltă.

Buuuun, acum că partea cu drumurile proaste s-a încheiat, apare o problemă și mai mare: lipsa de drum. Porțiunea aceasta cu drum de „țară”, similar cu cel din ”patrimoniul Unesco” de la Viscri, este cumplit și nu îți recomand să îl parcurgi cu o mașină pe care abia ai cumpărat-o sau la care ții enorm. Denivelările sunt la ele acasă, iar duritatea pământului rivalează cu betonul.

PARCAREA

Am ajuns într-un final la o parcare extrem de spațioasă, de unde poți alege fără probleme un loc de parcare după ce ai plătit taxa de 10 RON. Mă rog, asta dacă nu ești avar cum am văzut mulți și cu X6, care parcau fix înaintea lanțului ca să nu mai achite taxa insuportabilă de 10 RON. A da, și ca o paranteză, la intrarea în parcare se afla cel mai simpatic „moșuleț” pe care l-am întâlnit vreodată.

DE CE SĂLBATICĂ?

În final, ne-am văzut ajunși pe plajă. În primul rând i se spune plajă sălbatică nu pentru că e puzderie de pigmei care ies de prin tufișuri să te atace cu un tub din lemn și o săgeată otrăvită de pe spatele unei broaște din pădurea tropicală, ci fiindcă nu este amenajată de către om. Vei observa că mai bine de 20 de metri de plajă este îmbrăcată în floră vie. Nisipul nu este fin ori lipsit de scoici, dar… nimic de de reproșat.

O OAZĂ DE LINIȘTE

Primul lucru pe care l-am observat în dimineața aia a fost lipsa șezlongurilor, a aglomerației, a muzicii proaste date la maximum și a ofertelor umblătoare cu porumb fiert și alte minuni „d-ale gurii”. O liniște impecabilă, un aer curat și doar sunetul valurilor care sparg tăcerea. Fiindcă e atât de izolat de orice altceva și nu există nimic în preajmă precum magazine, cluburi, piețe, cazări, hoteluri și așa mai departe, nu vei vedea multă lume și nici alte specimene care să îți deranjeze starea bună de spirit. Mi-a plăcut că plaja nu era prea lată, fiindcă oriunde te-ai duce în mare, îți poți vedea bagajele pe plajă.

AI MARE GRIJĂ!

Apa este limpede, însă lipsa geamandurilor este o primă problemă când vine vorba de pericol. De asta este bine să rămâi cât mai aproape de mal dacă vezi marea agitată. NU LĂSA GUNOI! Este un mesaj direct pe care vreau să îl transmit tuturor și asta pentru că fiind o plajă neamenajată lipsa unor utilități precum coșuri de gunoi este la tot pasul. Așa că fii sigur să iei cu tine o sacoșă sau o pungă încăpătoare ca să arunci până și mucurile de țigară. Nu îți face griji, nu trebuie să îți murdărești interiorul mașinii cu ele, fiindcă în stânga parcării vei oberva două pubele mari de gunoi unde le poți depozita.

UNDE MĂNÂNCI LA PRÂNZ?

La o sută de metri de plajă se află un restaurant enorm numit ”Casa Veche”. Nu pot garanta pentru calitatea întregului meniu, fiindcă eu am mâncat doar șnițele cu cartofi prăjiți, iar prietena mea un borș de perișoare din pește. Pentru aceste două feluri putem totuși spune că au fost delicioase, însă se putea și mai bine.

RUPTĂ DIN RAI

Chiar dacă drumul a fost dăunător pentru mașină, aș realua aventura spre Plaja Corbu. Sentimentul de liniște și pace pe care l-am simțit amândoi aici este de neuitat. De aceea l-am și parcurs de opt ori în două zile, cât am stat la mare. Recomand această plajă tuturor celor care vor să se rupă de gălăgie și tot ce este modern, și mai ales știu să păstreze curățenia în natură.

bsh

 

 

 

 

 

 

 

 

You Might Also Like

One comment

  1. 1

    Pentru cei care mergeți la plaja Corbu, aveți foarte mare grijă la drum, în special noaptea!
    Mașina se repară dar voi nu, sunt unele gropi ce vă pot pune viața în pericol, chiar și încercarea de a le evita în ultima clipă este riscantă, chiar și așa plaja este minunată si vă recomand si plaja Vadu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.