Roboții vor înlocui oamenii. Asta am aflat deja și este doar o chestiune de timp până când va deveni realitate, cel puțin în domenii care presupun o muncă repetitivă care poate fi învățată de un computer.

Într-un astfel de context, apare o problemă cât se poate de reală. Ce se întâmplă cu oamenii care vor fi înlocuiți de roboți? Vor rămâne șomeri, în imposibilitatea de a găsi un alt loc de muncă pe specializarea lor, pentru că toate posturile sunt ocupate de roboți? O astfel de perspectivă este, desigur, îngrijorătoare. Chiar dacă toți vrem cât mai multe zile libere în care să nu facem nimic, adevărul este că toți vrem să muncim pentru a avea bani cu care să ne trăim viața cât mai bine.

O serie de economiști și oameni politici au găsit un posibil răspuns la această problemă. Numele soluției este venitul minim universal, pe care îl vei găsi în presa străină de specialitate drept Universal Basic Income (UBI). Principiul UBI spune că fiecare cetățean va primi un venit lunar din partea guvernului, fără niciun fel de obligație și fără niciun fel de listă de cerințe.

Primele experimente

Sună utopic, nu-i așa? Ei bine, elvețienii au respins în acest an prin referendum ideea că fiecare cetățean să aibă dreptul constituțional de a primi un venit minim universal, în timp ce Finlanda a decis să adopte o astfel de lege. Astfel, în 2017, Finlanda va selecta 2.000 de oameni care nu au joburi și care vor primi bani din partea statului pentru o perioadă de doi ani. Este practic un experiment prin care autoritățile vor să vadă ce se va întâmpla.

Cel puțin în teorie, dacă ar fi aplicat la nivelul întregii populații, un astfel de venit minim universal ar deveni însă ineficient într-un timp relativ scurt. În primul rând, fondurile alocate programului vin de la stat, iar statul obține banii din taxe și impozite. Concedierea angajaților în favoarea roboților ar conduce la o scădere drastică a numărului de angajați și, implicit, a veniturilor din impozitele pe muncă. Prin urmare, statul ar trebui să inventeze noi impozite și taxe pentru a plăti acest venit minim universal, ceea ce ar conduce inclusiv la creșterea prețurilor pentru bunuri și alimente.

Cât de dificil este de acoperit un astfel de deficit bugetar? Este suficient să ne uităm la sistemul de pensii din România. De exemplu, deși în România există nouă angajați la zece pensionari, fondul de pensii a avut în 2015 un deficit de 18 miliarde de lei, în ciuda faptului că pensiile sunt foarte mici. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă două milioane de salariați ar fi concediați în favoarea roboților și ar primi un venit minim universal asemănător unei pensii.

Cine mai muncește?

În al doilea rând, un astfel de sistem favorizează lenea. Tu ce ai alege între un job bine plătit, dar care îți mănâncă cel puțin zece ore pe zi (dacă luăm în calcul pauza de masă și timpul pierdut pe drum), și un venit minim universal, poate nu la fel de mare, dar suficient pentru a trăi decent? Stai liniștit, și eu tot la varianta a doua m-am gândit.

Partea fundamentală a economiei este că fiecare leu provine din munca desfășurată de cineva undeva. Dacă oricine poate primi bani fără să facă nimic, inclusiv cei care câștigă bine și au un job satisfăcător vor fi tentați la un moment dat să renunțe la aceste lucruri pentru a avea mai mult timp liber alături de familie sau pur și simplu pentru distracție. Practic, inclusiv oamenii ale căror joburi nu sunt amenințate de roboți vor fi tentați de venitul minim universal, iar într-o astfel de situație ce se va întâmpla cu beneficiarii serviciilor prestate de ei? Imaginează-ți că nu va avea cine să-ți repare conducta spartă de apă pentru că nu s-a inventat (încă) un robot suficient de mic și de performant care să înlocuiască singur țeava.

În plus, ipoteza că oamenii ar urma să folosească banii pentru a dezvolta noi afaceri este destul de improbabilă. Mai degrabă, oamenii vor fi tentați să cheltuiască venitul minim universal pe distracții ușoare, cum ar fi călătorii, petreceri sau alcool, mai ales că aceasta este de regulă mentalitatea celor care știu că la sfârșitul lunii vor primi o sumă de bani fără să facă nimic pentru ea.

Singurul argument real în favoarea unui venit minim universal este că ar putea reduce semnificativ sărăcia extremă. Cel puțin teoretic, oamenii care în prezent trăiesc doar din ajutoare sociale sau care câștigă doar salariul minim pe economie în condiții grele de muncă vor avea o viață mai bună datorită venitului minim universal. Pe de altă parte, acest lucru ar echivala cu o reducere a calității vieții celor care muncesc și plătesc taxe, din motivele enumerate mai sus. O astfel de transformare a societății înseamnă însă o încercare forțată de egalizare a veniturilor indiferent de muncă prestată și, mai rău, indiferent dacă muncești sau nu. Sună cunoscut? Cam așa se întâmplau lucrurile și în comunism. Și nu cred că vrem să ne întoarcem acolo, nu-i așa?

You Might Also Like

3 Comments

  1. 1

    unul dintre impozitele despre care vorbesti ca statul ar urma sa le inventeze va fi acela sa puna impozit pe roboti, probabil se vor face in functie de categorii. cum e la masini. cmc, putere etc.

  2. 2

    Ca sa fiu rau in ziua de Craciun… :) La noi in Romania acest sistem al venitului minim garantat functioneaza si se perfectioneaza de la an la an, cu ceva pusee inainte in anii electorali. Cum asa? Pai sa vedem: exista careva dintre voi care nu are un cunoscut dubios cu suspect de mult timp liber si destul de prosper? (masini, vacante, city break-uri, fite la mall, etc). Daca v-a contrariat suficient de mult incat sa va interesati, probabil ati descoperit ca individul este bugetar. Si probabil ati mai descoperit ca omul se duce la serviciu la FF (o data, de doua ori pe saptamana sa-si salute fraierii de colegi care ii fac treaba si sa vada „progresul”). Sau „tinerii” pensionari din MAI sau Armata care din cauza conditiilor grele de munca (li s-a intiparit modelul de la scaun pe fund de atata stat la birou, ei fiind supraponderali), ies la pensie la 50 de ani cu pensie cel putin cat ultimul salariu (si asta e de vreo 6-7 mii de lei, au ei grija)!!! Sa mai vorbim despre parlamentari care dorm la propriu atat la locul de munca cat si in teritoriu pe diurne grase si deconturi pe te miri ce, apoi isi trantesc o pensie speciala bonus…? Deci, in Romania e simplu; robotii suntem noi, fraierii de la privat, corporatistii, care cel mai probabil nu vom mai apuca pensie, iar subiectii experimentului sunt cei descrisi mai sus. Sa-i includem intr-un studiu, sa vedem cum se simt cand freaca menta 24/7, sa-i intrebam, poate au oamenii nevoie de consiliere psihologica, pana la urma nu e deloc usor nici pentru ei !

  3. 3

    Nu ar fi mai corect reducerea numărului de ore lucrătoare pe săptămână? Mi se pare mai echitabil și ar menține concurența.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *