În dimineața zilei de vineri, 8 mai, valoarea unui bitcoin a depășit pragul de 10.000 de dolari pentru prima oară după 24 februarie.

Chiar dacă în scurt timp bitcoin a scăzut sub acest prag psihologic și se tranzacționează în prezent cu 8.000 – 9.000 de dolari, creșterea a fost una surprinzătoare în contextul în care la începutul lunii martie valoarea monedei scăzuse temporar sub 4.000 de dolari.

Specialiștii în criptomonede consideră că bitcoin-ul a crescut semnificativ în ultimele săptămâni ca urmare a evenimentului care va avea loc marți, 12 mai: un nou halving. În trecut, acest eveniment a generat o creștere semnficativă a prețului unui bitcoin, însă situația ar putea fi diferită în acest an.

Înainte de a analiza halving-ul din această săptămână, este important să înțelegem cum funcționează bitcoinul comparativ cu monedele clasice.

De ce tipărim bani în criză?

La scurt timp după izbucnirea crizei financiare din 2008, Statele Unite au “pompat” în economie 700 de miliarde de dolari, în special pentru a salva băncile de la faliment. Practic, americanii au tipărit 700 de miliarde de dolari care au intrat rapid în circulație alături de dolarii deja existenți pe piață. În astfel de situații, unul dintre principalele efecte este creșterea inflației, ca urmare a creșterii sumelor de bani disponibile.

Acest tip de politică monetară nu este specific Statelor Unite, ci se întâmplă regulat atât în zona euro, cât și în țări care au propriile monede, inclusiv în România.

De ce a apărut bitcoin?

Moneda virtuală bitcoin a apărut în 2009 ca o alternativă la monedele clasice pentru a elimina efectul inflației generat de tipărirea suplimentară de bani. Astfel, cantitatea de bitcoini care va exista pe piață este limitată la 21 de milioane.
În 3 ianuarie 2009, moneda virtuală a apărut oficial pe piață într-o cantitate de 50 de bitcoini. În acest caz, tipărirea la imprimantă a banilor a fost înlocuită cu procesul de “minare” de bitcoini, care într-o formă simplistă de prezentare presupune utilizarea calculatoarelor pentru rezolvarea unei probleme computaționale prin care sunt procesate tranzacțiile cu bitcoin.

Ce sunt “minerii” de bitcoin?

În schimbul efortului, “minerii” sunt recompensați cu o anumită cantitate de bitcoin de fiecare dată când se formează un bloc de monede. În faza inițială, “minerii” au primit 50 de bitcoini pentru fiecare bloc de monede generat. Pentru a ajunge treptat la cantitatea totală de 21 de milioane de bitcoini, recompensa pentru un bloc de monede este înjumătățită la fiecare 210.000 de bitcoini generați, aproximativ o dată la fiecare 4 ani. Astfel, recompensa a scăzut la 25 bitcoini în 2012 și la 12.5 bitcoini în 2016, iar în 12 mai 2020 va scădea la 6.25 bitcoini.

În termeni de specialitate, procesul de înjumătățire a recompensei se numește “halving” și va continua până în anul 2140, atunci când se va ajunge la cantitatea totală de 21 milioane de bitcoini în circulație. Totuși, pe piață au fost deja “generați” peste 18 milioane de bitcoini, astfel că ne apropiem rapid de momentul în care procesul de “minare” nu va mai fi atractiv pentru “mineri”.

Ce se întâmplă la “halving”?

O regulă elementară de statistică spune că, atunci când cererea crește, iar oferta scade, prețul bunului respectiv va crește. Acesta este și motivul pentru care prețul unui bitcoin a crescut de fiecare dată în preajma unui “halving”, în 2012 și 2016: numărul de bitcoini care vor fi generați după 12 mai pentru același efort va fi de două ori mai mic.

În principiu, aceasta este și una dintre explicațiile pentru care bitcoinul a ajuns din nou în preajma pragului de 10.000 de dolari chiar înainte de halving.

Cum va evolua bitcoin după 12 mai?

Ce se va întâmpla însă imediat după 12 mai? În principiu, dacă se repeta istoria, ar trebui să asistăm la o creștere puternică a bitcoinului. Cu toate acestea, pentru “halvingul” din acest an, opiniile specialiștilor sunt împărțite:

  • unii specialiști anticipează o nouă creștere puternică a bitcoinului după evenimentul din 12 mai, pe baza faptului că recompensele pentru “mineri” se vor înjumătăți;
  • alții specialiști consideră că prețul unui bitcoin va rămâne oarecum stabil, undeva la 9.000 – 10.000 de dolari, ca urmare a faptului că o parte din creșterea naturală a bitcoinului s-a “consumat” deja înaintea evenimentului de “halving”, tocmai pe baza anticipării unei creșteri de preț;
  • iar alți specialiști consideră că este imposibil de anticipat cum va evolua bitcoin în această perioadă. “Uită de predicția prețului. La fel de bine poți să dai cu banul”, spune Fabian Schar, un profesor de economie de la Universitatea din Basel.

Concluzii

Teoretic, bitcoin are rolul de a reprezenta o alternativă mai “sigură” la monedele tradiționale. Mai sigură în sensul că există o cantitate limitată de bitcoini care va exista pe piață (21 milioane), ceea ce teoretic împiedică fenomenul tradițional de inflație și, implicit, o devalorizare în timp a bitcoinului.

În schimb, tipărirea periodică de bani de către băncile centrale “inundă” piețele internaționale cu bani și generează inflație, implicit creșterea costurilor de zi cu zi, fără ca oamenii obișnuiți să aibă un cuvânt de spus în această privință.

You Might Also Like

One comment

  1. 1

    Eu nu înțeleg cum din 2009 pana acum au fost minati 18mil BTC și restul pana la 21mil vor fi minati pana în 2140. Îmi poate e explica cineva?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.