Două motive pentru care suedezii împrumută statul, iar românii nu

Cu numai câteva zile în urmă, pe numeroase site-uri a circulat o știre potrivit căreia autoritățile suedeze se plâng că primesc prea mulți bani la buget de la cetățeni sub formă de taxe și impozite și că vor înapoia surplusul.

Oricât de amuzantă ni se pare această știre, mai ales dacă luăm în calcul situația diametral opusă din România, atitudinea autorităților suedeze are la bază două elemente esențiale. Primul se referă la situația economică globală de pe piața dobânzilor practicate de sistemul bancar, în timp ce al doilea are legătură cu încrederea în autoritățile statului.

Să le luăm pe rând.

În 22 februarie, guvernul suedez a anunțat că în 2016 a primit la buget cu 85 de miliarde de coroane suedeze (circa nouă miliarde de euro) mai mult decât ar fi trebuit. Aproape jumătate din această sumă a venit din partea companiilor și persoanelor fizice care au plătit mai mult sub formă de taxe și impozite decât ar fi trebuit.

Ce câștigă suedezii dacă plătesc mai mulți bani statului?

Explicația pentru acest comportament este însă una simplă. Pe piața suedeză, dobânda de politică monetară este în prezent negativă, de -0.5%, și asta începând din aprilie 2016. În plus, dobânda STIBOR la 3 luni (echivalentul dobânzii ROBOR la 3 luni din România) este de asemenea negativă, de -0.482%.

Din aceste motive, băncile din Suedia oferă dobânzi zero sau foarte aproape de zero pentru depozitele companiilor și ale persoanelor fizice. Cele mai mari bănci sudeze, care dețin împreună 70% din piața bancară, sunt Swedbank, Handelsbanken, Nordea și SEB. Dintre acestea, doar prima oferă dobânzi de numai 0.01% pentru depozitele în coroană suedeză, indiferent de perioada depozitului, în timp ce celelalte sunt și mai zgârcite: dobânda este 0.00%. Zero.

Între timp, statul suedez a oferit pentru o bună perioadă de timp o dobândă de 0.56% pe an pentru toate sumele plătite în plus sub formă de taxe și impozite. Astfel, firmele și cetățenii au preferat să plătească mai mulți bani statului sub formă de taxe și impozite anticipate pentru a obține o dobândă de 0.56% pe an atunci când autoritățile le vor returna banii, în loc să țină banii la bănci cu o dobândă de 0%.

Ce câștigă românii dacă plătesc mai mulți bani statului?

Acest comportament nu ar fi fost însă posibil dacă suedezii nu ar fi avut încredere în autorități, iar aici intervine al doilea punct al discuției. Nu numai că suedezii știu că își vor primi banii înapoi, dar știu că îi vor primi cu o dobândă de 0.56%.

Îți poți imagina un astfel de scenariu în România? Ironia sorții este că, în toamna anului 2015, Curtea Constituțională a decis că orice contribuabil care a realizat plăți suplimentare nedatorate către bugetul statului are dreptul de a percepe dobânzi printr-o cerere alambicată. Ce dobândă poți solicita în calitate de contribuabil? Ei bine, aceeași dobândă pe care ți-o percepe și ANAF în cazul în care plătești taxele cu întârziere: 0.03% pe zi, adică aproximativ 10.95% pe an! Și toate astea în condițiile în care aproape toate marile bănci din România oferă dobânzi mai mici de 1% pe an la depozite.

Cu toate acestea, ai auzit pe cineva dispus să ofere statului român mai mulți bani decât datorează cu scopul de a obține o dobândă de aproape 11% pe an? Nici eu, iar explicația este la fel de simplă ca în cazul suedezilor, dar diametral opusă: statul român are o reputație foarte proastă când vine vorba despre returnarea unor sume de bani pe care le primește în plus sub formă de plăți anticipate.

În primul rând, pe hârtie, statul îți oferă dobândă nu pentru că așa vrea, ci pentru că așa a decis Curtea Constituțională. În al doilea rând, în mod tradițional, statul returnează cu mare întârziere banii primiți în plus. Teoretic, asta înseamnă că dobânda finală va fi mai mare, pentru că se aplică unui interval de timp mai îndelungat, însă în practică nu ai nici o garanție că vei primi și dobânda respectivă. Într-o astfel de situație ai o singură variantă: să dai statul în judecată. Adică să pierzi timp inutil prin tribunale.

Prin urmare, chiar dacă putem aplica și noi strategia suedezilor, este mai bine să stăm în banca noastră. Adică cu banii într-un depozit bancar cu dobânda de până la 1% decât cu iluzia unui câștig de 11% din partea statului.

PS: Este absurd ca statul să perceapă penalizați de 0.3% pe zi (aproape 11% pe an) pentru taxe și impozite și la fel de absurd ca statul să plătească dobânzi de 0.3% pe zi (aproape 11% pe an) pentru sumele plătite în plus de contribuabili. Această valoare este complet ruptă de realitatea din piața bancară, în care dobânda de politică monetară a BNR este de 1.75% pe an, iar ROBOR la trei luni este de 0.83% pe an.