[Video] Ce este și cum funcționează încărcarea wireless

Dacă ar fi după mine mi-ar plăcea ca totul să se conecteze fără fir. Nu îmi plac cablurile dar din păcate sunt obligat să le folosesc. Conectorii aceia mici și fragili ai telefoanelor și cablurile aferente, parcă sunt făcuți să se strice repede. Tehnologia există, atât pentru transferul de date cât și pentru încărcarea wireless.

Dar, cum funcționează încărcarea wireless? Cuvântul cheie este magnetism sau electromagnetism, ca să fiu mai specific. Un fir ce conduce curentul și acoperă un miez de fier se numește electromagnet. De ce? Pentru că folosește curent alternativ pentru a genera un câmp magnetic. Inversând situația și aplicând un câmp magnetic, a cărui polaritate se schimbă constant, bobinei noastre i se va genera electricitate. Acest proces se numește inducție electromagnetică și stă la baza încărcării wireless pe care o găsim la telefoanele mobile, ceasurile inteligente și altor dispozitive.

Spre deosebire de radiațiile cuptorului cu microunde acestea nu îți prăjesc creierul și le poți ține în apropierea ta în timp ce dormi. Cred. Sper.

Există mai multe standarde, trei mai precis

Rezence (Alliance for Wireless Power), Qi (Wireless Power Consortium) și PMA (Power Matters Alliance). Sunt practic niște asociații ale producătorilor de telefoane mobile și fiecare folosește tehnologia diferit. Unii mai mult decât alții.

Rezence folosește, de exemplu, rezonanța magnetică, opusul inducției magnetice folosite de competitori. Avantajul ei este că permite încărcarea mai multor dispozitive cu un singur pad de încărcare, funcționează mai bine prin materiale mai groase, policarbonat, piele și nu necesită un contact direct cu telefonul ce trebuie încărcat. Are parteneriate solide cu producători, precum Qualcomm, Intel, LG, HTC, Samsung, Deutsche Telekom și de puțină vreme s-a aliat cu PMA.

PMA a fost fondat în 2012 și a primit ceva atenție la parteneriatul făcut cu Starbucks. Aici sunt ceva mai mulți jucători și parteneriate și mai mari, cel puțin în Statele Unite. Se pare că asistăm din nou la o separare a tehnologiei așa cum am văzut în cazul industriei de film.

Qi este în prezent cel mai popular standard, susținut de peste 200 de membrii ai industriei și are momentan cea mai mare distribuție pe glob. Din punct de vedere specificații, Qi nu este deloc mai puțin capabil decât PMA. Ambele folosesc încărcarea prin inducție, Qi având o lungime de undă de 100-205 kHz iar PMA 277-357 kHz.

Avantaje

Lăsând la o parte diferențele de tehnologie și puterea de promovare ale fiecărui standard în parte, acesta are avantajele lui.

Primul este comoditatea – Este mult mai simplu să lași telefonul pe birou, pe noptieră, într-un loc specific în mașină sau chiar pe bar în cafeneaua ta preferată. Și gata! Se încarcă!

Al doilea avantaj? Gata cu cablurile defecte. Micro USB este atât de fragil încât dacă nu ai grijă și te grăbești poți distruge atât cablul cât și portul telefonului. În curând nu vom mai avea acestă problemă cu USB Type-C, însă asta e o discuție pentru data viitoare. Știu, utilizatorii de iPhone sunt mai norocoși cu poziția cablului. Pe de altă parte, acelea se rup și mai repede.

Dezavantaje

În primul rând nu este un standard comun adoptat de toți producătorii. Nici unul dintre cele trei. Este încă prea scump pentru ca aceștia să îl implementeze pe toate telefoanele. De aceea doar modelele de top vin cu această funcție. Unele din ele cel puțin. În plus, dispozitivele de încărcare nu sunt încă integrate în birouri, noptiere sau mașini. Sigur, IKEA are o idee bună, însă vine momentan ca o opțiune extra. Tocmai pentru a nu crește prețul mobilei și așa ieftină.

Vestea bună e că există opțiuni. Nu sunt chiar ieftine dar există. O carcasă cu încărcare wireless pentru telefoanele de top este în jur de 100 de lei și un încărcător vreo 150 de lei.

Al doilea dezavantaj este ineficiența. Dispozitivul se va încărca mai greu și se va încălzi mai mult. Căldură mare monșer. Samsung a lansat de curând un încărcător wireless pentru Galaxy S6 cu 2A. Dar tot nu permite încărcare rapidă, și e limitat la 2-3 telefoane. Timpul de încărcare nu e chiar o problemă când îl încarci noaptea, însă atunci când ești în oraș nu vrei să cari cabluri cu tine și vrei să se încarce și foarte repede. Înțelegi unde bat?

Al treilea dezavantaj este distanța. Momentan trebuie să lipești telefonul de încărcător, și mai contează și orientarea lui. Cea din urmă se poate rezolva cu ajutorul unor magneți și am văzut soluții inteligente în acest sens.

Când, cum și cu cine?

Problema cea mai grea este desigur cea cu cele mai multe ecuații. Tehnologia promite foarte mult și se dezvoltă rapid însă apare cea mai mare problemă: Compatibilitatea. Vă mai aduceți aminte de HDDVD și Blu-Ray? Qi și PMA sunt în aceeași situație. Deși tehnologia este similară, nu funcționează unul cu celălalt.

În final nu știm ce, când, cum și cine. Știm doar că mai toată lumea se joacă cu ea, și că ar fi timpul să o ia și în serios. Eu aștept încă ziua când nu mai avem nevoie de pad-uri de încărcare wireless și se va ocupa router-ul de treaba asta. Sau furnizorul de energie electrică.