Cum conectezi laptopul la televizor

Știm cu toții că atunci când vrei să conectezi un laptop la un televizor, monitor sau chiar un proiector ai nevoie de un cablu. Întrebarea se pune acum, ce cablu? Răspuns este probabil HDMI. Simplu, nu?

Dar ce faci când unul din dispozitivele respective nu are HDMI? Nici nu pot să spun că e de pe vremea lui bunicu’ la cât de repede se schimbă standardele. Hai să o luăm în ordinea celor mai vechi și mai populare ca să înțelegi ce fel de cablu ai nevoie. Lista de mai jos e valabilă și pentru PC-uri, MacBook-uri, console și alte dispozitive.

VGA sau D-SUB

E conectorul acela albastru cu două șuruburi pentru fixare. Avantajul lui VGA astăzi este că dacă ai de exemplu un monitor vechi sau un proiector dacă ești un mic corporatist, e garantat să funcțineze cu acesta.

Cablul VGA permite doar semnal analog video. Fără sunet. Poate afișa doar la rezoluții de maximum 2048×1536 pixeli la 85 Hz. Vine de la monitoarele mai vechi stai liniștit.

Probleme: Semnalul analog se degradează odată cu lungimea cablului. Sau cu grosimea lui. În plus, atunci când sunt probleme cu cablul imaginea are interferențe, culori lipsă (asta ar fi cea mai comună) sau se vede ciudat.

Lungime maximă: Maximul recomandat ar fi de 15 metri ,dar caută unul mai gros. Mai ales dacă vrei rezoluție mai mare.

Adaptoare: Fiind semnal analog, orice adaptor e mai complex și mai scump. Pentru transformare în HDMI de exemplu se folosește un adaptor activ și costă în jur de 150-200 de lei.

DVI – Cel mare

Îi se spune simplu DVI și este superior lui VGA din multe puncte de vedere. Este mai mare ca acesta și probabil l-ai văzut doar pe laptop-uri mai serioase și pe sisteme desktop. Este un standard digital care suportă în unele cazuri și semnal analog. Mufa cablului este albă și lată și se prinde tot cu șuruburi ca să nu cadă. DVI este de mai multe tipuri:

DVI-I/D Single Link – E simplu, cel cu I suportă conversie de la analog (VGA) la digital (DVI). Îl recunoști ușor pentru că are 4 pini în plus lângă linia aceea orizontală. Celălalt nu. A, și mai afișează maximum 1920×1200 pixeli la 60 Hz.

DVI-I/D Dual Link – La fel, cel cu I suportă conversie la VGA, celălalt nu. Dual Link însă suportă rezoluții de 2560×1600 pixeli. Deci dacă ai un monitor de genul și nu știi de ce nu merge la rezoluția respectivă, cablul e de vină.

Probleme: Pot apărea interferențe, adică un flicker cum îi spunem noi când clipește puțin vizibil. Fiind un semna digital nu apar probleme de culoare. ori merge ori nu merge. Dacă se vede roșie imaginea, nu e de la cablu.

Lungime maximă: Nu îți recomand cabluri DVI mai lungi de 5 metri. S-ar putea să nu meargă deloc. Pe ele scrie că merge, dar nu sunt testate cu orice dispozitiv și depinde de grosimea și calitatea firelor.

Adaptoare: Sunt ieftine și convertesc semnalul pasiv în cele mai multe cazuri. Există chiar și cabluri de la DVI la VGA. Doar să fie cele cu I. DVI se poate transforma la fel de ușor și în HDMI, lucru des întâlnit desigur.

Variante Mini: Aici există. Și arată așa. Este un port ciudat pe care îl găsești doar pe MacBook-urile mai vechi. Atât.

HDMI – Cel popular

Este probabil cel mai des întâlnit cablu și este superior ultimelor două pentru că transferă și semnal video dar și audio. Dacă ai un laptop de cel mult 4-5 ani e cam greu să nu îl găsești pe el. La fel și pe monitoare și pe toate televizoarele LCD, playere DVD, Blu-Ray sau pe Set Top Box-ul de televiziune de acasă. Toate au unul sau chiar mai multe.

HDMI-ul suportă rezoluții mari, audio pe mai multe canale și chiar și 3D.

HDMI-urile sunt multe. 1.0, 1.2, 1.4 și 2.0. Vorbim doar de ultimele două. Pe scurt:

HDMI 1.4 suportă până la 3840×2160 pixeli, adică UHD, dar doar la 30 Hz. Pentru un televizor e ok. Să zicem. Pentru monitor nu. Deloc. Mouse-ul se va mișca în reluare. În minus, nu este suportat de monitoarele Ultra Wide, cele pe care le-a testat George în ultima vreme.

HDMI 2.0, cel pe care ți-l recomand de acum încolo pentru că merge și cu dispozitive 1.4, suportă 4K la 60 Hz, merge și cu monitoare Ultra Wide și suportă mai multe canale de audio și chiar video.

Probleme: E destul de simplu. Dacă cablul e defect nu merge deloc. Dacă e bun, atunci merge. Atât. O mică observație, când ești în magazin nu îl alege pe cel mai scump. Acela de 4 milioane. Nu contează dacă e aurit sau placat cu titan. Nu e nici o diferență. Nu îl alege totuși nici pe cel mai cel mai ieftin. La acela se defectează repede conectorii. După vreo 10 folosiri probabil.

Lungime maximă: Din nou, depinde de calitatea și grosimea firelor. În general nu recomand mai mult de 15 metri. Ar trebui să fie suficient pentru orice așezare a televizorului.

Adaptoare: Merge convertit în aproape orice digital, DVI sau Display Port despre care vorbim îndată.

Variante Mini: Da. Mini și chiar Micro. Adaptoarele sunt destul de ieftine, dar sfatul meu, alege unul care mai are și 10 centimetri de cablu atașat de el. Așa nu forțezi mufa dispozitivului, un telefon de exemplu.

Display Port – Cel mai tare

Momentan. E chiar și cel mai tare cablu, la propriu, pentru că sunt multe fire în el. O să îl găsești pe monitoarele noi, pe laptop-uri de gaming, pe toate plăcile video dedicate și chiar pe majoritatea plăcilor de bază de vreo 4 ani încoace.

Și aici există mai multe versiuni, însă vei găsi mai mult 1.2 și 1.3 sau chiar 1.4. E ca la HDMI, dar mai bine.

Display Port 1.2 suportă 4K la 60Hz, mai multe stream-uri de video și audio simultan, rețea, alte semnale de date, 4K 3D și chiar suport pentru monitoarele UltraWide.

Display Port 1.4 suportă chiar 8K la 60 Hz, toate cele enumerate mai devreme și încă o funcție nouă Adaptive Sync. Aceasta, va înlocui Nvidia G-Sync sau AMD Freesync. Poate. Sau poate că nu. E tot vorba de bani.

Probleme: La fel ca HDMI, dacă e defect nu merge. Conectorii sunt rezistenți, dar din nou, nu îl alege chiar pe cel mai ieftin. Bine, aici nu prea există ieftin.

Lungime maximă: 3 metri pentru un cablu normal, 33 metri cu un amplificator de semnal.

Adaptoare: Merge convertit în aproape orice. Chiar și VGA, cu un adaptor destul de ieftin.

Variante Mini: Desigur, una singură, care seamănă foarte mult cu Thunderbolt. Pe cea mică o vei găsit mai multe pe laptop-urile Apple.

USB-C – Viitorul Rege

Nu vorbim foarte mult despre el aici, pentru că avem articol separat. Va fi updatat și acesta. Aici avem o singură mufă, un cablu cu lungime de maximum 3 metri și posibilitatea de a lega chiar și 4 monitoare printr-un singur cablu. Nu se mai face nici un fel de conversie aici, e semnal curat din placa video.

Acestea sunt așadar toate cablurile de care ai nevoie. Știu, pare complicat, dar dacă urmărești articolul text din descriere, de fiecare dată când ai nevoie, vei ști care cu care se poate conecta.

Dacă ai un prieten care nu știa acestea nu te sfii să îi oferi ajutorul, dă-i un share. În rest știi ce poți să faci, un like dacă ți-a plăcut, ai buton acolo și dacă nu ți-a plăcut, și ne vedem data viitoare pe Cavaleria.ro. Cred că în următorul vă spun cum să legați telefonul sau tableta la televizor.