[Video] Învață despre trabucuri! De la o femeie.

Prestanță, putere, maturitate. Trabucul pufăit cu o figură serioasă a fost și rămâne mai mult decât o pasiune. Este un tabiet vechi pe care bărbații au știut să îl folosească de-a lungul timpului ca pe un “statement”. Până și un bărbat foarte tânăr pare un domn rebel parcă rupt din filmele cu mafioți atunci când trage de un trabuc. Desigur, vremea gangsterilor a trecut iar fumatul este un viciu nociv. Nu e peentru oricine și nici eu nu împărtășesc obiceiul, însă îl înțeleg și îl respect. Nesănătos, desigur. Dar pentru unii funcționează. Mulți scriitori nu pot așterne următorul roman de succes fără să stingă depresia în tărie ori să își afume singurătatea cu tutun. Începem să explorăm acest teritoriu al frunzei uscate de tutun, rulată și arsă cu dichis.

Să începem cu puțină istorie.

Cuvântul “trabuc” provine de la “sikar”, corespondentul mayan pentru tutun, care, în limba spaniolă devine cigarro.  Cele mai bune trabucuri se produc și astăzi manual în Cuba și Republica Dominicană, însă, pentru cei care nu știu, Spania a fost prima țară care a produs, pentru prima dată, trabuc cu tutun cubanez. În 1790 producția acestuia s-a extins și în Franța, Germania și Olanda. Europa este cea care îl aduce la modă și îl menține și acum ca pe un stil de viață.

Cel mai popular și totodată cel mai bun trabuc este fără îndoială, havana. Mulțumită transformării imaginii sale în anii 90, în zilele noastre poate fi văzut, fără probleme, în gura tuturor. Chiar și în a celor care nu sunt fumători “de profesie”, ci o fac doar ocazional, după masă.

Ceea ce le era rezervat numai domnilor este acum, brusc, la modă, chiar și pentru sexul frumos. Trăim în secolul în care femeile nu se mai afirmă doar prin sex. Puternice, dar feminine în acelaşi timp, femeile au descoperit şi alte feluri de a se pune în valoare. Fumând trabuc, de exemplu.

Dar hai să vedem de unde începe totuși povestea trabucului, împreună cu Dana Niculescu.

Mulțumim Roche Bobois pentru găzduire