Anii ’50 – relaxare, dar fără să uităm de stil

Mai dăm o filă în cartea de istorie a modei și vorbim astăzi despre una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase epoci, din punct de vedere vestimentar, dar și social. Perioada anilor cincizeci este asociată cu nume grele din industrie, precum Chanel, Saint Laurent și Balenciaga, dar și cu revoluția numită New Look, introdusă de Christian Dior.

A fost un moment în care conservatorii au dat piept cu strălucirea și cu dorința de eliberare a femeilor din corsete, iar a bărbaților din costumele convenţionale din trei piese, pălării, baston și mănuși. De fapt și de drept, a fost perioada în care femeile au devenit punctul central în modă și a fost tot odată a fost momentul zero al unei revoluții ce a democratizat stilul.

Moda a cunoscut multe perioade de cotitură, multe s-au schimbat de-a lungul vremii, dar o revoluție atât de pregnantă precum cea provomată de Dior prin New Look nu s-a cunoscut în istoria vestimentară. A fost de asemenea perioada care ne-a adus trenduri precum Teddy Boys, Greaser și Preppy. Perioada cincizecistă este asociată cu Marilyn Monroe, cu Elvis Presley, dar și cu James Dean și Marlon Brando Jr.

La fel ca în oricare altă perioadă a istoriei, avem pe de-o parte eleganța și conservatorismul, în rândul clasei mijlocii și a celor de vârsta a doua, iar de cealaltă parte a paricadei îi găsim pe tinerii rock and roll și graser. Două lumi și două gândiri diferite, care se aflau întotdeauna într-un conflict de idei, dar care au împrumutat una de la cealaltă suficient încât să rămână ambele în memoria colectivă.

Perioada anilor cincizeci a fost una de glorie pentru casele de modă, multe dintre ele au apărut și s-au format în această decadă. Evident, acestea erau rezervate bogaților, de multe ori fiind nevoie de o recomandație pentru a putea avea acces la ele. Costume dintre cele mai scumpe, cămăși făcute la comandă, cravate brodate cu inițiale și așa mai departe.

Pe de altă parte, la clasa muncitoare și de mijloc prêt-à-porter-ul era la mare căutare. Croitorii de cartier copiau modelele marilor case de modă și chiar noile experienţe comerciale ce ofereau acea imagine. Existau de asemnea ”Croitori Asociaţi” precum Fath, Paquin, Carven Dessès şi Piguet. În 1950 aceștia s-au asociat pentru a edita în fiecare sezon câteva modele la preţuri modeste în magazinele de provincie.

Teddy Boys

Anii '50

Această subcultură apare în rândul tinerilor în Marea Britanie la începutul anilor 50 și este asociată muzicii Rock and Roll americane. Tineri îmbrăcați în haine stil Edwarian, de unde și numele trendului. Edward fiind prescurtat în TED, după un articol din Daily Express din 1953 intitulat “Teddy Boy”, denumirea subculturii a rămas de referință.

Sacouri lungi negre de catifea, pantaloni cu croi drept și talie înaltă, pantofi cu talplă de tip platformă sau cu flecuri înalte, cămăși albe cu gulet înalt, cravate subțiri și veste. Cel mai iconic element al subculturii Teddy Boys sunt cu siguranță frizurile. Păr lung, ondulat și tratat cu ceară, cu un vârtej pornind din frunte până la ceafă.

Băieții Teds se asociau în găști și de multe ori aveau loc confruntări deosebit de violente în găștile rivale, multe dintre ele atrăgând atenția presei.

1955: A ‘teddy boy’ gets admiring glances from friends. (Photo by Juliette Lasserre/BIPs/Getty Images)

Unul dintre cele mai notabile incidente de acest gen a fost Revolta de la Notting Hill din 1958 atunci când poliția a intervenit pentru a apară tineri imigranti din Indiile de Vest, atacați de câteva găști de Teddy Boys. Valul de ură împotriva imigranților de culoare a apărut ca urmare a faptului că tinerii reprezentând această subcultură erau muncitori și vedeau acestă mișcare ca pe o amenințare la modul lor de viață, a culturii și a locurilor de muncă.

Greaser

Greaser, corespondentul Teddy Boys în Statele Unite a fost extrem de popular în rândul tinerilor anglo-saxoni, italieni și hispanici. Trendul a apărul în sudul și nord-estul S.U.A și se mai numește și hood, datorită obiceiului adepților de a-și da părul cu gel ori cu ulei de păr. Termenul a avut de asemenea și sens peiorativ, fiind adresat cu dispreț de către cei care nu agreau această mișcare.

Stilul vestimentar este înrudit, însă cu diferențe notabile. Dacă Teddy Boys purtau sacouri, greaserii preferau jacheta de piele, iar în loc de pantofi cu platformă, cei din urmă se axau pe teniși. Tricouri albe cu mâneci suflecate, jachete negre, pardesie negre, multă peile și denim brut. Pantaloni cu pense, ghete de motocicliști sau de armată, pantofi italieni sau Converse All Star. Toate compuneau ținutele băieților din Marea Britanie, Italia, Canada Suedia și așa mai departe.