Ai fost vreodată curios să afli câți bani intră în industria jocurilor video? Rămâi câteva minute și iți voi răspunde negreșit la această întrebare. Unii oameni, ahem! Câțiva dintre părinții trecuți de o anumită vârstă, când aud de jocuri video se gândesc la niște produse de divertisment create pentru copiii de la grădiniță. Care se joacă în groapa cu nisip și sunt ridicați pe sus de către educatoare atunci când e timpul pentru nani. 

Ei bine, această viziune asupra unei industrii, care anul acesta este așteptată să facă undeva între 165-170 de miliarde de dolari, iar în 2022 se preconizează o sumă modestă de 230 de miliarde de verzișori, în opinia mea este puțin cam îngustă. Ca să pun lucrurile în perspectivă, aflați că statisticile oficiale arată că industria cinematografică a fost întrecută încă din 2013 de către cea a jocurilor video. Vorbind în bani, filmele au câștigat aproximativ 36 de miliarde de dolari, pe când jocurile peste 70 de miliarde. Și asta în 2013. Fiindcă acum când valorează de cel puțin două ori mai mult, și cu titluri senzaționale la orizont precum Red Dead Redemption 2, partea a doua din The Last of Us, Death Stranding a lui Kojima, Spider-Man, Days Gone, Black Ops 4, Battlefield 5, Anthem și Cyberpunk: 2077, nici nu vreau să știu câți bani vor circula în industria asta după care sunt ATÂT de înnebunit.

Dar acum să revin la subiectul principal. Totuși înainte de toate, aș vrea să fac o mică paranteză pentru cei care nu sunt la curent cu toți termenii din industrie. De exemplu, termeni precum jocurile Triple A sau altfel scrise, AAA. Nu sunt acronime și nu vin de la ceva anume. Ci reprezintă doar un termen de clasificare pentru jocurile video cu un buget masiv. Cum sunt Uncharted 4, Horizon:Zero Dawn, Skyrim, Witcher 3, Assassin’s Creed și așa mai departe. În afară de acestea, mai sunt și cele Double A, scris AA care au un buget mai redus de producție. Dar să nu uităm și de micuțele jocurile indie. Adică independente, care sunt produse de o mână de oameni. Pot enumera Shovel Knight, Downwell, Limbo, Cuphead sau Super Meat Boy. Toate cu un succes fenomenal.

Acum că suntem cu toții pe aceeași pagină, aflați că prin 2008, costurile unui joc Triple A erau pe undeva pe la suma de 20 de milioane de dolari. Derulăm timpul înainte până în 2013 și asistăm la apariția celui mai mare mamut al industriei de divertisment: GTA V! Atenție! Nu doar a jocurilor video, ci a întregii industrii de entertainment. Fiindcă această bestie de neoprit a spulberat orice record Guiness de vânzări al unui produs media. Chiar șase recorduri mondiale, ca să fiu mai exact.

GTA a avut un buget astronomic de 265 de milioane de dolari. Asta include costurile de producție cât și partea de marketing. Ca referință putem lua trilogia Stăpânul Inelelor. Care a costat în total 281 de milioane de dolari și a încasat 2.91 miliarde. Asta pentru toate trei filme. Acum, cât profit au făcut Rockstar cu GTA V, întrebi? Ei bine, sper că stai comod. Fiindcă cel puțin eu când aud de suma de șase miliarde de dolari, mi se cam înmoaie genunchii.

Exemplul cu Grand Theft Auto este unul fericit atunci când vine vorba de transparența cifrelor. Fiindcă restul companiilor din industria jocurilor video nu sunt atât de generoase cu dezvăluitul public. Așa că mă voi axa doar pe cifre oficial publicate și mă voi îndepărta de presupuneri prea extreme. Activision Blizzard, compania care are în portofoliu nume mari precum Overwatch, Hearthstone, Diablo sau franciza Call of Duty, sunt și cei din spatele controversatului Destiny. Inițial, când au anunțat primul Destiny, ne-au vorbit despre un cost de producție de 500 de milioane de dolari. Dar ulterior și-au revizuit anunțul public și au declarat că cei 500 de milioane erau de fapt pentru întreaga serie și nu numai pentru o singură iterație.

Dar mai anume de ce costă unele jocuri atât de mult, pe când altele pot fi lansate pe piață și cu un buget de mii de ori mai mic? Personal, știu o companie independentă chiar de pe meleagurile noastre, care urmează să lanseze, după părerea mea cel mai ambițios joc video produs în țară de până acum, și operează cu un buget de doar 50.000 de euro. Dacă stăm puțin și facem o mini inginerie inversă la un joc video, avem următoarele „ingrediente”: producția, regia, grafica, gameplay-ul, sunetul, povestea, partea legală, marketing-ul și…detalii mici.  

Adică oamenii care se ocupă de partea de publicare și de reclamă, regizorii creativi care sunt responsabili de implementarea cu succes a viziunii produsului, scenariștii care pot scrie timp de ani de zile, artiștii vizuali care fac arta conceptuală și 3D, directorul de sunet care produce soundtrack-ul, care la rândul său poate fi compus 100% digital sau în studio cu o orchestră de zeci de oameni și un dirijor care își azvârle brațele din colo-n-colo ca nebunu. Dar stai! Că mai avem și actorii din spate. Și chiar îmi permit să îi numesc actori. Fiindcă nu mai este ca pe timpuri, când erau închiși într-o cutie și vorbeau doar la microfon. Acum e actorie 100%, cu regizor, camere de captare ale mișcărilor, dialog, duble peste duble, lacrimi, sudoare, cascadorii și tot ce presupune performanța actoricească. Aș putea să fac un mini serial despre miile de roluri pe care le îndeplinesc oamenii din spatele cortinei. Dar deocamdată mă voi opri aici, fiindcă mă gândesc și la timpul tău. Și nu vreau să ți-l răpesc cu prea multe informații.

Ideea e că toate aceste funcții și roluri înseamnă salarii. Iar timpul de dezvoltare al unui joc Triple A poate dura și până la cinci ani. Ca de exemplu, în cazul manualului instrucțional despre „Cum să fii tatăl anului?”, altfel numit și God Of War.

Dar cum rămâne cu echipele mai mici? Ei bine, nu e mare inginerie acolo. Angajați mai puțini înseamnă costuri mai mici. Dar în același timp și profituri mai mari. Ca în cazul Hellblade: Senua’s Sacrifice care a început producția cu 20 de oameni și are o durată de gameplay de 6-8 ore. Nu e cel mai lung joc, dar să fiu al naibii dacă nu e unul dintre cele mai memorabile și bune titluri din gaming pe care le-am jucat vreodată. Având un buget de doar nouă milioane de dolari, nivelul de șlefuire și actoria sunt absolut stelare.

Iar acum, ca să închei epopeea costurilor de producție, tu trebuie să rămâi cu următoarea idee. Că în funcție de grandoarea și magnitudinea unui asemenea produs, cresc și costurile respective. Un joc gigantic înseamnă mulți oameni la „vâsle”, dar și mulți, mulți dar mulți bani.

Cam atât pentru azi, dar ne revedem la sesiunile live, cu întrebări și răspunsuri.

You Might Also Like

2 Comments

  1. 1

    Salut. Ai uitat sa mentionezi ca sunt jocuri care au costat destul de mult dar care nu au avut success la public asa cum se dorea. Si nici castigurile pe masura.

    • 2

      Salut George! Mersi mult de comentariu! Ideea a fost să prezint în general sumele care întră în industrie. M-am rezumat la acest factor mai mult. Am dat exemplu GTA fiindcă e la superlativ față de orice altceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.