Soia este primul cuvânt la care se gândesc mulți atunci când află că una dintre persoanele pe care tocmai le-au cunoscut sunt vegetariene sau vegane.  Această plantă înrudită cu fasolea are multe utilizări în industria alimentară, iar înlocuirea cărnii și a produselor lactate sunt primele la care ne putem gândi. Există și celebrul sos de soia, utilizat în mod special în bucătăria asiatică.

Odată cu popularitatea vin și întrebările. Respectiv, dacă nu îți face rău să consumi prea multe produse bazate pe această plantă și dacă nu cumva există și alternative, care să fie mai bune, mai sănătoase, mai ieftine.

În ceea ce privește elementele mai puțin benefice din soia, criticii săi spun că are un conținut prea mare de fitoestrogeni. Adică un compus vegetal despre care unii consideră se comportă similar cu estrogenul în corpul uman. Excesul poate tulbura organismul.

Mai există alte două controverse mari legate de soia: modificarea genetică a plantei și, mai ales, consumul produselor nefermentate.

În timp ce asiaticii consumă soia fermentată, majoritatea produselor derivate de pe piață provin din boabe nefermentate. În același timp, criticii acestei plante spun că recoltele industrializate de soia se bazează doar pe sortimente modificate genetic. Așa că, dacă vrei să beneficiezi de părțile bune din soia, trebuie să te orientezi către preparatele organice care sunt și fermentate.

Care ar fi problema cu soia nefermentată?

Soia este o sursă relativ ieftină de proteină vegetală. Boabele conțin vitamina B, minerale, dar și acid fitic. Problema cu acesta din urmă? Poate reduce sau chiar bloca absorbția zincului, fierului și a calciului în corpul uman. O să îl găsiți deseori în același context cu afecțiuni precum osteoporoza și cariile, printre altele.

Fermentarea este procesul prin care se reduce conținutul de acid fitic din soia. De aceea, doar sub această formă – soia fermentată – produsele aduc și beneficii. Variantele se găsesc sub numele de tempeh, natto și miso. Mai există și sosul din boabe fermentate natural. Toate sunt produse din bucătăria asiatică tradițională.  Consumate în cantități mici încă de la începuturile lor în lumea culinară. Desigur, există și lapte din soia fermentată, însă acesta este mai puțin întâlnit decât varietatea nefermentată.

Aceeași situație se aplică și pentru tofu. Genul de aliment care pare sănătos, dar, surpriză: provine din soia nefermentată. La fel ca multe alte produse de pe piață. Consecința: situații nefericite cu stomacul și chiar urmări mai grave, dacă ajungi să consumi mai mult de 35 de grame pe zi. Alte contraindicații sunt legate de modul în care a fost cultivată planta.

Ce alimente bazate pe soia poți să găsești la magazin?

Aproape toate sortimentele din comerț sunt făcute din soia nefermentată, adică cea care produce gaze și afectează flora intestinală. Nu am să intru în detalii, dar, crede-mă, nu vrei asta!

Însă, anumite raioane din hypermarket-uri și supermarket-uri au produse asiatice fermentate. Consumate în cantități rezonabile, acestea vin cu beneficii.  Spuneam mai sus despre miso, natto – adică boabe fermentate –  și tempeh, adică un amestec al acestor boabe cu cereale întregi de diferite sortimente. Amestecul din urmă este fermentat și se vinde sub formă de batoane.

Proteina din această plantă nefermentată, descrisă adesea drept „proteină din soia”, este unul dintre alimentele pe care ar fi bine să le eviți. Se găsește inclusiv în preparatele de zi cu zi, deci învață să citești etichetele înainte să cumperi.
De ce apare soia nefermentată în loc de varietatea fermentată în atâtea preparate? Simplu. Fermentarea taie din conținutul proteic al acestor boabe și aduce costuri suplimentare producătorilor.

Merită să îți bați capul cu soia?

Cred că asta te întrebi după ce ai citit rândurile de mai sus. E clar doar că nu are ce căuta la fiecare masă. Nu înseamnă să eviți tot ce conține soia, dar nici să refuzi brânza dacă nu ai intoleranță la lactoză. Dacă poți consuma lactate, brânza va fi întotdeauna mai bună decât tofu, atât ca gust, cât și ca beneficii.

În ceea ce privește proteina din soia, întâlnită inclusiv în salam, aceasta nu ar trebui să devină prietenul tău cel mai bun. Bine, nici salamul nu ar trebui “uns” într-un asemenea rol…Pe acelați principiu. Nu o să de îmbolnăvești dacă mănânci din când în când, dar nu asta este baza unei diete sănătoase.

Totodată, probabil că ai auzit de edamame. Seamănă cu fasolea, dar sunt boabe de soia culese înainte să se coacă.  Au un conținut caloric redus, sunt fără gluten ori colesterol și reprezină, în același timp, o sursă de calciu, fier și proteină. Dacă le consumi rar și în cantități rezonabile, se pot dovedi o alegere bună datorită conținutului de fibre.

You Might Also Like

3 Comments

  1. 1

    La un articol de genul asta frumos ar fi daca ati pune si sursele / studiile pentru ceea ce afirmati. Spuneti despre blocaje de absorbtie pentru anumite minerale, osteoporoza, carii, “contraindicatii” legate de soia nefermentata, chiar si “urmări mai grave, dacă ajungi să consumi mai mult de 35 de grame pe zi”. Ne puteti indruma, va rog, spre sursele / studiile originale? Ca am invatat sa fiu foarte sceptic cand citesc articole de genul asta si nu se posteaza nici macar o singura sursa de unde au venit informatiile.

    • 2

      Salut, Răzvan.
      Sunt de acord. Și eu sunt sceptic atunci când citesc diferite articole de pe internet și duc acest scepticism la un alt nivel atunci când mă documentez pentru un material. Pentru acesta, de exemplu, am petrecut aproximativ două după-amiezi citind despre soia din diferite surse. Într-adevăr, există o problemă cu dezinformarea pe acest subiect și cu fel și fel de informații fiind prezentate drept adevărate într-un loc și apoi infirmate într-altul.
      M-am străduit cât am putut ca să ofer un articol cât se poate de corect pe acest subiect, dar nu are sens să listez peste 30 de link-uri pe care le-am vizitat și apoi verificarea fiecărei substanțe menționate pe acele link-uri, ș.a.m.d.
      Însă, îți voi atașa două link-uri: https://paleoleap.com/dangers-soy/
      https://www.livestrong.com/article/156002-what-are-the-dangers-of-soy-isoflavones/
      Bineînțeles, documentarea mea a mers mult mai departe de atât, iar consumul recomandat, de exemplu, provine din altă sursă. La fel ca la alte situații, urmările grave apar dacă îți faci un obicei din chestia asta și ajungi să consumi zilnic o cantitate peste cea menționată.
      Dacă problema este cu formularea “urmări mai grave”, dă-mi de veste.
      Mulțumesc pentru mesaj! Sper că te-am lămurit.

  2. 3

    Salut Seba,
    Interesant articol, l-am citit cu multa placere!!! Interesanta si trecerea de la motoare la nutritie…, ce sa zic? Foarte tare!!
    Mai sunt putine greseli de editare… vorbeste la tehnic sa le corecteze..
    Pana data viitoare salutare echipa!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *